O galerie surprinzătoare, din două autovehicule nemaiîntâlnite până acum la Chișinău, fac intriga acestui început de an. Surpriza stă în marca rarisimă a acestora – MPM Erelis (cunoscută şi ca PS.160), dar mai cu seamă în faptul că au fost parcate în fața FabLab Chișinău, parte a Universității Tehnice a Moldovei, cunoscut drept unul dintre cele mai mari ateliere de prototipare și producţie la scară mică din Europa de Est.

Statutul de unicat al celor două vehicule e subliniat de faptul că acestea reprezintă o variantă modernizată a vehiculului coupe cu patru portiere Tagaz Aquila (din latină însemnând „vultur”, „șoim”), produse o vreme în număr infim de producătorul rus TagAZ, sub licenţa şi tehnologia Daewoo Motors. Dat fiind că Taganrogskiy Avtomobilnyi Zavod din Federaţia Rusă a fost deschis pe 12 septembrie 1998, chiar la începutul celei mai grave crize economice din istoria Rusiei moderne (default-ul din 17 august 1998), uzina a fost pusă imediat în regim de conservare. Astfel, în loc să demareze producţia unor copii licenţiate ale modelelor Daewoo Leganza, Nubira şi Lanos, s-a limitat la fabricația unor loturi mici, folosind „tehnologia șurubelniței”. Abia în primăvara lui 1999 a demarat producția în serie a automobilului Orion Nubira, însă după asamblarea câtorva sute de maşini, a suspendat producția. În aprilie 2000 a semnat un contract cu PSA, iar din iunie a demarat producerea Citroen Berlingo MkI cu 5 locuri, sub marca Orion-M, cu motor pe benzină autorizat sub Citroen. În acelaşi an a semnat un acord cu Hyundai Motor Company pentru a produce modelul Hyundai Accent. A încheiat și contracte de producţie a unor modele Hyundai, a unor copii ale mărcilor chineze Chery şi BYD, iar în 2013 concernul FCA analizase posibilitatea de a produce la TagAZ modelul Jeep Grand Cherokee! Atingând deja capacitatea de producție a 180 mii de vehicule anual, după criza financiară mondială din 2009, uzina acumulează datorii, atât de multe, încât în 2014 Curtea de Arbitraj din Rostov l-a declarat pe fondator falimentar. Între timp, echipamentele au devenit nefuncţionale, iar clădirile cu suprafaţa totală de 60000 m.p. se transformă treptat în ruine.

Istoria tristă a TagAZ-ului subliniază însă unicitatea mașinilor produse de această uzină. Între ele și marca la care ne referim –  Tagaz Aquila. Au fost produse în 2013-2014, cca 200 exemplare. Pe atunci, pentru 415000 ruble, se oferea un aşa-zis sportcar făcut pe un cadru tubular din oțel pe care erau ataşate panouri de caroserie din fibră de sticlă. Sub capotă avea un motor aspirat de 1.6 litri, cu 4 cilindri în linie (100 CP), de la Mitsubishi, cuplat la o transmisie mecanică în 5 trepte. Avea un singur nivel de echipare ce includea: sistem de climatizare, sistem audio simplu, geamuri acţionate electric, sistem de închidere centralizată, oglinzi retrovizoare încălzite şi ajustabile electric, servodirecţie, jante din aliaj, airbag pentru şofer şi ABS.

Actualmente, TagAZ Aquila e produs în una din suburbiile Parisului, de noul producător MPM Motors (de facto Mihail Paramonov Manufacturing). Modelul se numeşte MPM Erelis (sau PS.160). Şi-a făcut debutul în 2018, la Salonul Auto de la Paris. Preț: 16490 euro, cu o garanţie de 2 ani sau 200000 km parcurşi. Dimensiuni: 4.684 x 1.860 x 1.383 x 2.750 mm, cu ampatament respectiv și greutatea de 1.240 kg. Sub capotă are un nou motor turbo PSA, cu 3 cilindri în linie şi un volum de 1.2 l, care produce 129 CP şi 238 Nm de cuplu (corespunde celui mai nou standard de emisii Euro 6.2), fiind cuplat la o transmisie manuală în 6 trepte ce pune în mişcare roţile din faţă. Combină la fel un cadru tubular și un corp din materiale compozite, ceea ce face maşina cu 10-25% mai uşoară decât modelele din acelaşi segment, îi conferă dinamică sportivă, dar și un raport atractiv de putere-greutate. Corpul său compozit e văzut și ca o modalitate excelentă de a reduce prețul pieselor, părţilor componente de schimb. Echipamentul standard include: jante din aluminiu de 18 inci, scaune sport profilate, oglinzi încălzite, sistem de climatizare, filtru anti-polen, sistem audio Hi-Fi cu 4 difuzoare cu Radio CD MP3, LCD şi USB port, lumini de zi LED, proiectoare anticeaţă, faruri ce se conectează automat în baza senzorului de lumină, perne de aer, sistem antifurt bazat pe senzori de mişcare, certificat de THATCHAM, geamuri acţionate electric, sistem ISOFIX etc. Noul producător are permisiunea de a produce anual până la 1.000 de vehicule, reuşind deja să realizeze în Europa peste 350 exemplare. PS.160 este vândut astăzi în Franța,  Cehia, Ucraina, Elveția, Germania, Belgia, prin intermediul unor dealeri multi-brand.

De unde până unde asemenea unități de transport unicat la Universitatea Tehnică a Moldovei și, implicit, la FabLab?

Mașinile au fost donate Fabricii Laborator FabLab de către un partener de proiecte din Polonia – Tau Wistru SRL, companie specializată inclusiv în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane, servicii de consultanță și alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice în domeniu. Cele două autovehicule pot fi percepute drept un cadou de Crăciun din partea donatorului, iar donația în sine datorându-se eforturilor și clarviziunii rectorului UTM, prof. univ., dr. hab. Viorel BOSTAN.

Potrivit directorului FabLab, Oleg SÂRGU, în vara anului care tocmai s-a călătorit instituția a inițiat o serie de tratative de colaborare cu donatorul. În proiectele comune vizate urmează a fi implicați mai mulți agenți din Republica Moldova, Polonia și Bulgaria. În ceea ce ține nemijlocit de cele două mașini, acestea au fost donate pentru R&D, proiectele însă se află în proces de elaborare-definitivare. Apelul de propuneri asupra acestor proiecte mai este deocamdată deschis, perioada fiind extinsă cel puțin până la finele lunii ianuarie, pornind de la importanța și amploarea oportunităților pe care le deschid proiectele R&D din domeniul automotive. În acest sens, FabLab lucrează asupra a două proiecte orientate spre modernizarea celor două autovehicule, prioritatea revenindu-le însă ideilor și propunerilor parvenite din partea inginerilor-cercetători din cadrul UTM. În special, se mizează pe soluții de cercetate-dezvoltare, de valoare atât științifică, cât și comercială, care să poată fi implementate în condiții reale și, respectiv, să fie atractive pentru investitori.