Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea fizicianului francez Jean Bernard Léon Foucault, cel care a demonstrat cu ajutorul Pendulului că Pământul se rotește în jurul axei sale. Centrul de Reușită Universitară (CRU) din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași a marcat evenimentul printr-un simpozion cu participare internațională – „Le Pendule de Foucault – 200 ans depuis la naissance d’un génie”.

Desfășurat în cadrul proiectului sinergic „CRU_AUF-ECO: Science et Poésie dans l’UNIVers(ité)”, susținut de Agenția Universitară a Francofoniei din Europa Centrală și de Est, în parteneriat cu CRU ale trei universități ieșene – Universitatea „A. I. Cuza” (UAIC), Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF), Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), evenimentul a întrunit reprezentanți ai universităților din zonă, care au un Pendul Foucault: Université Le Havre Normandie, France, Université Technique de Moldova, Université Agraire d’Etat de Moldova, Université des Arts „G. Enescu” Iasi, Collège National „V. Alecsandri” Galați, Institut Français de Iași, et le Centre de Langues Modernes Appliquées TUIAȘI – LINGUATEK.

Simpozionul și-a propus să elogieze meritele fizicianului francez Léon Foucault: a determinat viteza luminii (1850) şi a demonstrat mișcarea de rotație a Pământului cu ajutorul pendulului care-i poartă numele (1851). Dispozitivul, capabil să oscileze în orice plan vertical, a fost prezentat prima dată la Panthéonul din Paris, iar câteva săptămâni mai târziu, Foucault a suspendat o sferă cu masa de 28 kg, prevăzută cu un vârf ascuțit, de domul Panthéonului, la capătul unui fir de 67 metri. Pe podea era presărat un strat de nisip fin, pe care vârful pendulului trasa forma unei rozete și revenea în locul de unde a pornit după 32 ore. O rotație completă, la latitudinea de 300, durează 48 ore.

În lume, există mai multe Pendule Foucault: în universități, muzee de știință, planetarii. Unul dintre cele mai faimoase se găsește în Manhattan, la sediul Națiunilor Unite. Din noiembrie 2012, un asemenea dispozitiv există și în România, în Corpul A al Facultății de Construcții și Instalații a UT „Gh. Asachi” din Iași. Realizat de prof. univ. Cătălin D. Gălățanu, sistemul permite vizualizarea mișcării de precesie pe un pat de nisip de cuarț. În februarie 2013 a fost instalat și un sistem automat de acționare, pentru a menține pendulul în oscilație permanentă.

Subliniind cu mândrie că, de 7 ani, TUIASI este singura instituție din Iași și printre puținele din lume care are un Pendul Foucault, considerat pe drept cuvânt atracția principală a orașului, organizatorii simpozionului au pregătit un amplu program dedicat celui care a inventat celebrul dispozitiv. Simpozionul a fost deschis de către reprezentantele CRU TUIASI Doina Mihaela Popa și Evagrina Dirtu, mesajele lor de salut culminând cu un recital cu genericul „La naissance d’un génie: Léon Foucault (1819-1868)” prezentat de studenții a. I și II, specialitățile Design industrial și Construcții civile, Victoria Costetchii, Loredana Pelin, Sorin Spanache și Cristi Ursachi. După care a urmat o impresionantă videoconferință pe tema „Au Havre la terre tourne!” susținută de către enseignant chercheur émérite Jérôme Brossard și Maître de Conférences Jean Luc Ponty de la Université du Havre Normandie, France.

Printre puținele instituții care au un Pendul Foucault este și Universitatea Tehnică a Moldovei. „Pendule Foucault – horloge gravitationnelle à cinématique interactive” a fost prezentat în franceză (limba de lucru a simpozionului) de către Lidia Bivol, lect. univ. în cadrul Departamentului Limbi Străine, care predă franceza – limbaj specializat la Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru (decan: conf. univ., dr. Livia NISTOR-LOPATENCO). D-sa a subliniat meritul incontestabil al savantului-cercetător, acad. Ion Bostan, care, promovând constant inovația în inginerie, împreună cu o echipă constituită din studenți, doctoranzi, cadre didactice și ingineri-absolvenți ai UTM, asistați de oameni de știință de peste hotare, a elaborat un concept original al Pendulului Foucault – orologiul gravitațional cu cinematică interactivă. Este primul proiect din RM susținut financiar de Societatea Europeană de Fizică. Conceptul, proiectarea, elaborarea tehnologiilor de fabricare, testările intermediare, calculul ingineresc, simularea pe calculator și fabricarea componentelor Pendulului sunt sută la sută made in UTM. Pendulul este amplasat în holul blocului central al UTM (latitudinea 47°01’45”) și poate fi văzut cum funcționează: datorită cinematicii interactive, indică mișcarea de rotație a Pământului marcată de rotirea aparentă a planului de oscilație cu viteza unghiulară 10°58’31”/oră, poziția geografică a RM într-un sistem fix de coordonate astronomice, dar și ora locală generată de rotirea Pământului. Dat fiind că Pendulul Foucault prezintă interes și pentru posibilele sale aplicații în detectarea influenței poziției relative a Soarelui și Lunii asupra cutremurelor, la UTM a fost inițiat un program de cercetare cu utilizarea posibilităților cinematice interactive ale Pendulului în vederea identificării unor eventuale abateri ale planului de oscilații în timpul eclipselor de Lună și de Soare – fenomen ce ar răspunde ipotetic la unele întrebări privind cauzele cataclismelor naturale, în special a cutremurelor de pământ. Altfel zis, Pendulul Foucault de la UTM e mai mult decât un ceas sofisticat, e o sursă de inspirație și de creativitate științifică continuă. O veritabilă carte de vizită a UTM și a RM în ansamblu.

Participanții la simpozion au ținut să sublinieze legătura iminentă dintre creația tehnică și cea artistică, cu un mesaj în acest sens venind prof. univ. ing. Neculai Eugen Seghedin de la UT „Gh. Asachi”, Iași. O incursiune inspirată a avut și colegul său, prof. univ. ing. Cătălin Daniel Gălățanu, cu discursul „Eppur si muove. Pendulul lui Foucault la Facultatea de Construcții și Instalații a Universității Tehnice din Iași”. O prezentare captivantă a Pendulului Foucault de la Colegiul „V. Alecsandri” din Galați, cu o trecere lirică de la Foucault la Brâncuși, a făcut profesorul gălățean Vasile Ciuchină. Programul simpozionului a continuat cu „Muzica sferelor” de Maître de Conférences habil. Cristian Ungureanu de la Universitatea de Arte „G. Enescu” din Iași, și „Littérature et métaphore scientifique: épistémè, technè, rhêtorikê” de responsable CRU UAIC Dana Nica de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iași, culminând cu o sesiune de discuții și concluzii la subiect.

(Visited 4 times, 1 visits today)