Universitatea Tehnică a Moldovei marchează o performanță științifică de rezonanță internațională prin publicarea unei lucrări de referință în prestigioasa revistă „Materials Chemistry Frontiers” (RSC, Marea Britanie), cu Factor de Impact 6.4 și clasificare Q1 în domeniile Materials Science, Materials Chemistry și Multidisciplinary Chemistry. Acest efort științific notabil, realizat în colaborare cu prestigioase instituții academice de renume mondial, plasează UTM în epicentrul unei tematici de top, confirmată de recenta decernare a Premiului Nobel în Chimie 2025 pentru contribuțiile fundamentale în domeniul Rețelelor Metal-Organice (MOFs).
Lucrarea, intitulată „Humidity-tolerant selective sensing of hydrogen and n-butanol using ZIF-8 coated CuO:Al film”, reprezintă o investigație de pionierat în dezvoltarea senzorilor hibrizi. Echipa de cercetare a fost condusă de prof. univ., dr. hab. Oleg LUPAN, directorul Centrului Nanotehnologii și Nanosenzori și șeful Departamentului Microelectronică și Inginerie Biomedicală, alături de conf. univ., dr. Nicolae MAGARIU și doctorandul Rajat NAGPAL. Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Kiel (Germania), Universitatea din Leuven (Belgia) și University of Central Florida (SUA) – parteneri de renume mondial în cercetarea materialelor avansate.
Lucrarea raportează, în premieră, obținerea unui senzor hibrid stabil în timp, capabil să detecteze molecule de Hidrogen și n-Butanol la diverse concentrații și niveluri de umiditate. Acesta este bazat pe oxid de cupru dopat cu impurități de aluminiu (CuO:Al) și nanostructuri metal-organice (tip MOFs) din categoria ZIF-8 (Zeolitic Imidazolate Framework).
Materiale MOFs din categoria ZIF-8 sunt revoluționare și au fost recunoscute la cel mai înalt nivel științific prin decernarea Premiului Nobel în Chimie 2025 profesorilor Susumu KITAGAWA, Richard ROBSON și Omar M. YAGHI. Această recunoaștere subliniază „potențialul enorm al structurilor metal-organice (MOFs), care deschid perspective fără precedent pentru crearea de materiale personalizate, cu funcționalități noi”.
Comunicatul de presă al Premiului Nobel menționează: „Metal–organic frameworks have enormous potential, bringing previously unforeseen opportunities for custom-made materials with new functions” – o direcție în care UTM se înscrie prin cercetări originale și inovatoare.
Doctorandul Rajat NAGPAL, originar din India, a subliniat cu entuziasm relevanța acestor cercetării în contextul provocărilor energetice globale:
„Hidrogenul și n-Butanolul devin tot mai insistent purtători de energie curată în perioada emergentă, dar implementarea acestora în aplicații necesită senzori fiabili pentru detectarea concentrațiilor lor scăzute. Cercetarea noastră deschide calea pentru obținerea senzorilor hibrizi organic-anorganici, MOF/oxid metalic, mai eficienți, capabili să funcționeze fiabil în condiții de mediu realiste și imune la umiditate – un pas esențial către implementarea în infrastructura de energie curată și monitorizarea gazelor industriale.”
Acest senzor contribuie direct la dezvoltarea energiei durabile:
- Hidrogenul este o sursă de energie curată, cu zero emisii de carbon și o putere calorică ridicată.
- n-Butanolul este un compus organic volatil (VOC) care, deși dăunător, este utilizat ca combustibil amestecat pentru motoarele cu ardere internă avansate, oferind o eficiență îmbunătățită.
Abordarea UTM utilizează metode cost-eficiente pentru obținerea acestor senzori, sporind atractivitatea lor pe plan internațional.
Rezultatele de înaltă performanță au fost prezentate și în cadrul Conferinței Internaționale ICNBME-2025, desfășurată la Chișinău în perioada 7-10 octombrie 2025, unde au fost evidențiate drept una dintre realizările remarcabile în domeniul nanotehnologiilor.
Cercetările au fost finanțate din cadrul prestigiosului proiect HORIZON Orizont-Europa SENNET (cod 101072845), precum și parțial prin proiectele 020401 și 020404, realizate în parteneriat între MEC, ANCD și UTM, confirmând integrarea deplină a Universității în agenda științifică europeană de vârf.
Această realizare excepțională demonstrează capacitatea UTM de a produce știință de nivel mondial, într-un domeniu care redefinește frontierele materialelor moderne. Totodată, succesul științific servește drept catalizator pentru procesul educațional.
Profesorii de la Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală (MIB) din cadrul Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică (FCIM) transferă în mod direct cunoștințele și experiența acumulată în aceste colaborări internaționale studenților de la toate cele trei cicluri de studii – Licență, Masterat și Doctorat. Prin programele sale de referință – Electronica Aplicată (EA), Microelectronică și Nanotehnologii (MN) și Inginerie Biomedicală (IBM) – Departamentul MIB oferă un mediu academic modern, orientat spre cercetare și inovație, pregătind noua generație de specialiști în domeniile emergente ale tehnologiei.
Această reușită remarcabilă reprezintă un îndemn inspirațional: tinerii studioși și curioși, dornici să elaboreze sau să cerceteze astfel de dispozitive de ultimă oră, sunt invitați să adere la inițiativele Centrului de Nanotehnologii și Nanosenzori, Departamentului Microelectronică și Inginerie Biomedicală, UTM și să la descoperirile științifice care vor modela viitorul tehnologic și energetic al lumii.
Referințe online:
