Pe 17 iunie, Universitatea Tehnică a Moldovei își amintește de academicianul Sergiu Rădăuțanu, primul rector al Institutului Politehnic din Chișinău. Pentru UTM, Sergiu Rădăuțanu aparține memoriei instituționale, numele său se leagă de începutul învățământului ingineresc superior din Moldova.
Sergiu Rădăuțanu a fost fizician, cercetător și specialist în fizica și chimia materialelor semiconductoare. A fost, în același timp, un om care a înțeles educația ca responsabilitate publică. Parcursul său a început în Chișinău. A urmat Liceul „B.P. Hasdeu” între 1937 și 1942 și a absolvit ca șef de promoție. Între 1950 și 1955, a studiat fizica la Universitatea de Stat din Moldova. A absolvit facultatea cu mențiune.
Formarea sa științifică a continuat la Leningrad, unde a studiat la Institutul Fizico-Tehnic „A.F. Ioffe”. Acolo a obținut titlul de doctor în științe fizico-matematice. Dincolo de datele academice, biografia sa are o dimensiune umană. Provenea dintr-o familie de intelectuali. Bunicul său studiase la Sorbona. Tatăl său, Ion, a fost profesor de franceză și scriitor.
Cei care l-au cunoscut au păstrat imaginea unui om deosebit. Ion Holban, doctor în științe tehnice, conferențiar cercetător, spune:
„M-a impresionat în mod deosebit inteligenţa înnăscută a lui şi înţelepciunea, de care dădea dovadă în situaţii delicate. Rădăuțanu avea calitatea rară de a auzi oamenii, atrag atenția, nu numai de a-i asculta, ci şi de a-i auzi. Când vorbeai cu el aveai siguranţă deplină că eşti auzit şi înţeles.”
Această capacitate de a auzi oamenii explică stilul său de lider. Sergiu Rădăuțanu a susținut tinerii, inclusiv pe cei veniți din sate. Pentru el, educația tehnică însemna șansă profesională și dezvoltare pentru țară.
În 1961, a fondat Laboratorul de Materiale Semiconductoare la Academia de Științe a Moldovei. Activitatea sa a pus bazele unei școli științifice în domeniul semiconductorilor ternari și multinari.
„Din anul 1964 purcede la crearea operei principale a vieţii sale – Institutul Politehnic din Chișinău, actualmente Universitatea Tehnică a Moldovei. La începutul anilor 1960, o parte din conducerea Republicii conștientiza necesitatea dezvoltării industriale și creării uzinelor noi. Devenea extrem de acută problema pregătirii cadrelor inginerești de înaltă calificare.”
La 6 mai 1964, la vârsta de 38 de ani, Sergiu Rădăuțanu a fost numit rector fondator al Institutului Politehnic din Chișinău.
În câteva luni, Rădăuțanu a organizat structura instituției. Până la 1 septembrie 1964, existau cinci facultăți. Au fost create circa 30 de catedre și 50 de laboratoare. Un moment esențial pentru dezvoltarea UTM a fost obținerea terenului din sectorul Râșcani. În 1967, după multe eforturi, primul rector a obținut 34 de hectare pentru viitorul campus universitar. La acel moment, terenul era liber, pentru Rădăuțanu, însă, era spațiul în care instituția putea crește. Această decizie a influențat dezvoltarea actualei Universități Tehnice a Moldovei. Pe acel teren se află astăzi blocuri de studii, cămine studențești și un Parc-Muzeu.
Privit astăzi, campusul din Râșcani arată cât de concretă a fost viziunea primului rector. Sergiu Rădăuțanu a văzut în Institutul Politehnic o platformă pentru generații. A gândit-o ca un spațiu viu, în care studenții, profesorii și cercetarea pot exista împreună. În cei nouă ani de rectorat, numărul cadrelor didactice s-a triplat. Numărul studenților s-a dublat. Mii de tineri au intrat în domenii inginerești.
Viziunea sa despre calitatea studiilor rămâne actuală. În septembrie 1970, Sergiu Rădăuțanu spunea: „Denumirea școlii superioare, pe care a absolvit-o studentul, să fie o mărturie a pregătirii lui pe domeniul instruit și examinat, iar obținerea diplomei instituției superioare să fie un fel de „marcă a calității specialisului acestui domeniu”
Sergiu Rădăuțanu a publicat peste 1000 de lucrări științifice. A semnat 33 de monografii și peste 130 de brevete. A pregătit peste 60 de doctori și 12 doctori habilitați. Un aforism preferat îi rezumă rigoarea:
„Nu e destul să știi cu ce începi. Trebuie să știi și unde să te oprești. Să te oprești pentru a-ți lua avânt”.
În activitatea sa, această idee s-a văzut prin construcție, cercetare și formare.
Sergiu Rădăuțanu spunea des: „Bogăția noastră – intelectul națiunii”. La UTM, această idee continuă prin fiecare generație de ingineri, cercetători și profesori formați în universitate.
Sergiu Rădăuțanu s-a stins din viață la 6 martie 1998, la Sankt Petersburg. Însă, la UTM, numele său rămâne legat de început, rigoare și oameni. Prin instituția pe care a fondat-o, contribuția sa continuă.
