Proiectul PBLMD la final

Timp de 4 ani 6 universități din Republica Moldova și-au coagulat eforturile, colaborând pe post de parteneri în cadrul ambițiosului proiect „Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova: Spre consolidarea competitivității și șanselor de angajare ale studenților / Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability” (PBLMD), finanțat cu suportul Uniunii Europene în cadrul programului Erasmus+. La expirarea celor 4 ani de implementare a proiectului, consorțiul celor 6 universități partenereUniversitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB), Universitatea de Stat din Cahul (USC), Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) şi Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), s-a întrunit, pe 2 octombrie, liderii echipelor prezentându-și rapoartele finale în fața evaluatorilor externi.

Cea mai mare realizare a acestui proiect a constat în reproiectarea conform unui concept nou a 6 programe de studii superioare de licență la cele mai solicitate specialități din oferta universităților din RM prin introducerea unor metodologii de predare-învățare inovatoare bazate pe soluționarea de probleme, după modelul PBL – Problem Based Learning: „Ingineria Software” (UTM), „Drept” (USM), „Administrarea afacerilor” (ASEM), „BA în sănătate publică” (USMF), „Antreprenoriat și administrarea afacerilor” (USC), „Administrația publică” (USARB), a menționat coordonatorul național al proiectului, dr. hab., prof. univ. Larisa BUGAIAN, prorector probleme financiare și relații internaționale, UTM.

Noile programe de studii universitare sunt implementate din 1 septembrie 2017. Studenții beneficiază de metode moderne de predare-învățare preponderent în limba străină (engleza), iar începând cu anul II de studii – de mobilități academice la instituțiile partenere din UE.

– Acest proiect reprezintă un model inedit de reconceptualizare a învățământului superior prin metode de predare bazate pe soluționarea de probleme. Probleme reale, neinventate, care provoacă mințile tinerilor să se lanseze în proiecte, să descopere soluții, le oferă șansa să se simtă utili de pe băncile facultății și le dă încrederea că se vor putea angaja în câmpul muncii și vor avea posibilitatea să-și demonstreze și să-și dezvolte competențele, abilitățile, a apreciat Elena BELEI, secretar de stat în domeniul cercetării, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, amintind că cele 6 programe deschise spre schimbare se află acum în pragul evaluării. Întrebarea este dacă standardele noastre naționale constituie acea locomotivă care să dezvolte în continuare aceste mari realizări. Preocuparea MECC și ANACEC este să țină cont de extinderea celor interesați de a implementa noile metode de predare, astfel încât acestea să poată fi acreditate. Vectorul nostru de mai departe este să încurajăm aceste inițiative, să legiferăm și să implementăm în continuare aceste noi metode de predare-învățare.

– Pentru UTM și pentru mine personal acest proiect a devenit unul de suflet, a subliniat  prof. univ., dr. hab. Viorel BOSTAN, rectorul UTM, coordonator instituțional al proiectului. Acum 4 ani, când discutam despre această oportunitate, pe post de director al Filierei Anglofone, am acceptat cu entuziasm ca programul de profil al Filierei – „Ingineria Software”, unul dintre cele mai de succes la UTM, să devină o platformă de implementare a noilor metode de predare PBL, prin care să experimentăm această nouă viziune asupra învățământului. A fost o decizie corectă. Dacă în anii precedenți admiterile la acest program erau de 25-30 de studenți, cifra a crescut până la 88 în anul curent, iar alți peste 300 de studenți au rămas, spre regret, peste linia de admitere. Sunt mândru și de faptul că în cadrul discuțiilor cu reprezentanții celor mai mari companii din industria IT de la noi, întâlniri pe care le organizăm constant la câteva luni, am onoarea să primesc mulțumiri pentru studenții pregătiți la această specialitate, ei manifestându-se excelent atât în cadrul internship-urilor, cât și în diverse alte activități. Voi sublinia cu satisfacție saltul de calitate în pregătirea studenților noștri, salt care se datorează și interesului pe care acești studenți proactivi îl manifestă în activitățile curriculare și extracurriculare. De exemplu, prima întrebare pe care au adresat-o când au pășit pragul companiei care i-a acceptat la stagiu a fost: „Poate aveți o problemă pe care am putea să o soluționăm?”, impresionându-i astfel pe angajatori prin curajul și încrederea că pot face față problemelor și provocărilor din domeniu chiar dacă sunt încă studenți. De altfel, acei studenți s-au și implicat în soluționarea mai multor probleme asupra cărora se lucra în companie și au fost acceptați și în unele proiecte de perspectivă ale acesteia.

Rectorul Viorel BOSTAN a mai specificat că PBL înseamnă nu doar training și schimbare de conținut, dar și infrastructură adecvată, spații colaborative. „Un prilej de bucurie pentru implementarea acestui proiect este și faptul că am înțeles necesitatea de a schimba spațiile de învățare și am făcut investițiile necesare în infrastructură. Aceste schimbări au atras atenția profesorilor și de la alte programe de studii care au solicitat extinderea renovărilor și în spațiile lor de activitate. Am avut astfel o pârghie foarte eficientă de a-i motiva și pe ei să accepte și să promoveze schimbarea, noile conținuturi și metodele moderne de învățare. Astăzi avem deja peste 10 săli – spații colaborative pentru diverse programe de studii. După finalizarea acestui proiect le vom solicita profesorilor implicați să simuleze diseminarea experienței căpătată în acest proiect și la alte programe de studii și facultăți și astfel să extindem aria de aplicare la PBL pe toată universitatea ca să devenim mai atractivi, mai solicitați și astfel să contribuim la diminuarea fenomenului de migrație a tinerilor noștri la universitățile de peste hotare, creându-le condițiile necesare aici, acasă.”

Reprezentanții celor 6 echipe universitare și experții europeni au raportat rezultatele obținute în cadrul proiectului, în special privind implementarea planurilor operaționale, managementul proiectului, evaluarea programelor în vigoare, elaborarea și aprobarea programelor noi, schimbul de experiență și diseminarea rezultatelor obținute, stagiile de mobilitate efectuate de studenți și corpul profesoral, consolidarea bazei tehnico-materiale, dezvoltarea metodelor de predare-învățare, asigurarea sustenabilității proiectului.

Raportul echipei UTM a fost prezentat de către conf. univ., dr. Dumitru CIORBĂ, decanul Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care a ținut să le mulțumească membrilor echipei pentru efortul și dăruirea de care au dat dovadă – în primul rând rectorului Viorel BOSTAN și prorectorului Larisa BUGAIAN – persoanele-cheie în acest proiect, la fel și profesorilor FCIM conf. univ., dr. Irina COJUHARI, șef program AI; lect. sup. Mariana CATRUC; lect. sup. Elena GOGOI, șef program IS/FAF, responsabil internaționalizare; lect. univ. Rostislav CĂLIN și mulți alții. D-sa a menționat cu mândrie că proiectul a atras mulți studenți, numărul acestora variind de la an la an, ajungând acum la 83, care, în pofida concurenței acerbe cu universitățile din Occident și din România, au ales programul PBL de la FCIM. Această alegere le-a deschis însă oportunitatea de a merge în mobilități în universitățile partenere din UE, cum ar fi University of Gloucestershire, parte a consorțiului universităților europene, alături de Aalborg Universitet, KTH Royal Institute of Technology și Universität Siegen, care și-au împărtășit experiența și metodele de predare bazate pe probleme în cadrul proiectului Erasmus+ PBLMD.

Dr. Romeo ŢURCANU, conf. univ. la Universitatea din Aalborg, Danemarca, coordonator principal al proiectului PBLMD, a menționat că toate cele 6 echipe antrenate în proiect au realizat mai mult decât și-au propus inițial, fiecare instituție alegându-și un proiect pilot inovativ pentru implementarea programelor de studii bazate pe probleme PBL. Astfel, pe lângă succesele obținute la nivel de program ales, acest proiect va servi drept suport la acreditarea instituțională internațională.

John E. REILLY, auditor de calitate extern, Marea Britanie, a apreciat înalt activitatea celor 6 echipe universitare, accentuând că fiecare instituție a avut mentori de la universitățile europene și că a venit cu feedback pozitiv continuu, timp de 4 ani. Oficialul european a constatat că prezentările universităților din consorțiu demonstrează că proiectul a fost foarte util: „Evident, ca în orice proiect, îți trasezi scopuri realiste, dar constatăm că, timp de 4 ani, s-a reușit mai mult decât s-a planificat și că beneficiile proiectului au un impact mai mare decât s-a mizat”.

PBLMD este un proiect național care a fost lansat pe 15 octombrie 2015. Acesta a fost implementat cu scopul de a îmbunătăți calitatea metodologiilor de predare și învățare și a programelor de învățământ superior din Republica Moldova. Bugetul total al proiectului a fost de 1 544 760 €, dintre care 657 275 € au fost prevăzuți pentru mobilitatea studenților și a cadrelor didactice. În total, pe parcursul celor 4 ani de implementare, 34 de studenți și 101 cadre didactice au beneficiat de mobilități academice.

Proiectul PBLMD este implementat cu sprijinul programului Erasmus+ al Uniunii Europene.
Mai multe informații despre PBLMD pot fi găsite pe www.pblmd.aau.dk și https://www.facebook.com/pblmd.erasmusplus/ și pagina PBLMD UTM https://proiecte.utm.md/pblmd/