Viorelia LUNGU, despre importanța formării competențelor prospective la studenții ingineri

Conf. univ., dr. Viorelia LUNGU, titulară a Departamentului Științe Socioumane din cadrul Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică, Universitatea Tehnică a Moldovei, a participat la cea de-a 1097-a Conferință internațională de științe socioumane (ICSSH – 1097th International Conference on Social Science and Humanities), desfășurată în perioada 4-5 iulie 2021, la Cracovia, Polonia, sub egida Academiei Internaționale de Științe, Tehnologie, Inginerie și Management (ASTEM – International Academy of Science, Technology, Engineering and Management).

Lucrarea propusă de către reprezentanta UTM – „Necesitatea formării competențelor prospective la ingineri” s-a încadrat perfect în tematica conferinței, care urmărește promovarea standardelor de bune practici în serviciul educației internaționale. Realizată în cadrul  proiectului științific „Programe Postdoctorat pentru anii 2021-2022”, prioritatea: Provocări societale; tema: Fundamente conceptuale și metodologice ale Educației prospective, cercetarea se referă la fundamentarea unui nou domeniu al științelor educației – pedagogia prospectivă, care evidențiază necesitatea și importanța axării programelor universitare, curricula pe competența prospectivă, având ca finalitate adaptarea la schimbările și inovațiile de ultimă oră.

Evidențiind unele dileme ale învățământului universitar din R. Moldova în vederea formării competențelor prospective, cercetarea scoate în evidență orientarea tinerilor către profesiile tehnico-inginerești – o problemă foarte actuală atât la nivel național, cât și al Uniunii Europene. Competentele cerute în domeniul științei și tehnicii vor putea fi atinse prin creșterea numărului de absolvenți, prin mobilitatea lor, precum și prin îmbunătățirea calității învățământului. Structura, conținutul și metodele formării inginerești trebuie „construite” astfel încât să întrunească cerințele pentru fiecare specialitate, axându-se atât pe înțelegerea dezvoltării societății, cât și pe dezvoltarea acesteia. Calitatea învățământului ingineresc, precum și competentele inginerilor reprezintă un avantaj competitiv, care necesită a fi dezvoltat și favorizat în continuare.

Abordată din perspectivă educațională, competența prospectivă contribuie la formarea/dezvoltarea următoarelor competențe specifice: anticipativă (anticiparea schimbărilor, a riscurilor și consecințelor); de planificare (elaborarea unor studii prospective pentru realizarea activităților propuse); de adaptabilitate la schimbare (abilitatea de a rezolva probleme în diferite circumstanțe); inovativă – unul din obiectivele propuse pentru Anul European al Creativității și Inovării. Având la bază gândirea creativă, inovația contribuie la formarea competenței prospective, facilitând funcțiile de anticipare, planificare, inovare și implicare activă în viața socială. Totodată, inovațiile științifice, tehnologice etc. implică necesitatea unei noi competențe, cea de gestiune a informațiilor, care include dezvoltarea abilităților de identificare a informațiilor; de evaluare, prelucrare, utilizare/implementare eficientă a informației. Lista competențelor prospective poate continua în funcție de evoluția societății, de ritmurile accelerate ale schimbării, precum și de cerințele pieței muncii.

Intervenția experimentală a cercetării a vizat, în special, formarea competențelor prospective la studenții ingineri prin intermediul curriculumului de Etică profesională (după demersul infuzional). Experimentul s-a axat pe: anticiparea problemelor și tendințelor dezvoltării educației prospective; analiza și minimalizarea riscului; elaborarea planului de dezvoltare personală şi profesională; formarea competențelor prospective la studenți.

Prin aplicarea testului Evaluarea nivelului de formare a competențelor prospective la Etica profesională, autorii s-au axat pe identificarea a trei competențe prospective – anticipare, planificare, direcționare. Analiza comparativă a datele obținute la etapa de pretestare și posttestare la studenții UTM a elucidat că anumite schimbări în dezvoltarea competențelor prospective au intervenit la toate nivelurile: de cunoaștere, aplicare și integrare, rezultate semnificative atestându-se în special la nivelul III: competența de anticipare înregistrând  o creștere de la 0% la 4%, competența direcționare – de la 0 la 3%, iar competența planificare – de la 11% la 23%. Astfel, s-a stabilit că studenții au capacități de planificare a acțiunilor de schimbare, dar se confruntă cu dificultăți în anticiparea consecințelor acțiunilor și direcționarea acestora.

Experimentul a demonstrat că implementarea dimensiunii prospective în educaţie constituie un pas important în formarea competențelor prospective. Important e să conștientizăm că finalitatea formării acestor competențe nu se realizează doar în cadrul universitar, ci pe tot parcursul vieții – este un proces care durează în timp și poate fi evaluat peste ani, în funcție de succesul integrării absolventului în câmpul muncii, de capacitățile acestuia de a se adapta la schimbări și de a face față provocărilor sociale.

(Visited 334 times, 1 visits today)