|
AL
DOILEA MASTERAT EUROPEAN LA UTM
Masteratul
european în administrarea afacerilor, cel de-al doilea care funcţionează
astăzi la UTM, dar primul de expresie trilingvă (franceză,
engleză, română) şi deocamdată unicul de acest fel
în toată republica, a ajuns la prima promoţie - 19 absolvenţi.
Acum un an, ei au venit aici din diferite domenii, fiind proaspeţi
absolvenţi ai facultăţilor de economie (35-40 la sută),
inginerie şi chiar filologie sau avînd deja o anumită
experienţă de muncă. Unii dintre ei intenţionau să
obţină prin masterat o specialitate suplimentară care să
le permită să deschidă o întreprindere proprie şi să
o poată conduce profesionist, adică să devină
manageri buni, alţii doreau să-şi croiască calea
spre doctorantură. Astăzi ei sînt la un pas de realizarea
acestui vis.
De
fapt, aceasta şi este menirea unui masterat - de a fi puntea de legătură
între licenţa universitară şi doctorat. În ţările
dezvoltate (civilizate) tînărul licenţiat nu poate urma
doctoratul, dacă nu a făcut mai întîi masteratul. Pînă
nu demult la noi acest lucru nu se cunoştea. Acum, însă,
tendinţa de a răspunde exigenţelor europene impune şi
la noi această condiţie. Astfel, noua formă de studii
postuniversitare îşi extinde tot mai mult terenul de activitate,
actualmente ea fiind promovată de mai multe universităţi:
UTM, USM, ASEM.
O
particularitate distinctivă a masteratului dat de la UTM este
şi durata studiilor - 1 an, faţă de 2 ani la celelalte
universităţi. Deşi masteratul european prevede un set de
cel puţin 8 discipline, aici se predau 12 (480 de ore), inclusiv cîte
un curs de studiere intensivă a limbii franceze sau engleze. Anul
academic se divizează în 6 luni de studii în auditoriu, urmate de
alte 6 luni de lucru intens asupra tezei de licenţă: stagii
practice peste hotare şi cercetări proprii efectuate la o întreprindere
concretă. Teza reprezintă rezultatul acestor cercetări
şi este scrisă sub egida a 3 conducători ştiinţifici:
de la universitate, de la întreprindere şi de peste hotare.
Care
este oportunitatea studierii intensive a limbilor străine în
cadrul masteratului? Mai întîi, masteranzii au astfel posibilitatea să
savureze din plin prelegerile profesorilor străini: Jean Barloy -
profesor universitar, care este şi coordonatorul proiectului
TEMPUS-TACIS din partea Uniunii Europene, Raymond Guillouyo - doctor,
şeful Departamentului Economie al Universităţii Rennes-2,
Dominique Colin - doctor, şeful Biroului Relaţii Internaţionale
a Şcolii Superioare de Ingineri din Nantes, tustrei din Franţa.
Ei
sînt invitaţi să predea la noi pentru a cunoaşte, prin
ei, experienţa de predare a instituţiilor din alte
ţări. Apoi, cunoaşterea fluentă a unei limbi străine
facilitează şi activitatea în cadrul stagiilor peste hotare a
masteranzilor - în SUA, Olanda, Franţa. Anul acesta, de exemplu,
masteranzii care au realizat stagii în Franţa au beneficiat de
burse a cîte 2100 de franci lunar, oferite pentru acoperirea
cheltuielilor de cazare şi alimentare din iniţiativa
coordonatorilor francezi ai proiectului.
Asistînd
zilele acestea la susţinerea tezelor de licenţă, m-am
convins ca masteranzii stăpînesc într-atît de bine limbile străine,
încît au cutezat să-şi scrie şi susţină
tezele nu doar în română, dar şi în engleză sau
franceză. Bunăoară, teza "Strategia în managementul
resurselor umane - instruirea şi pregătirea profesională",
a fost prezentată de masteranda Corina Ovod într-o engleză
fluentă, demonstrînd şi o bună cunoaştere a
domeniului resurselor umane. Nu este un fapt întîmplător, întrucît
masteranda a efectuat anterior stagii academice şi practice în
SUA, Germania, România şi RM. Absolvind
anterior
Facultatea de Filologie Engleză a Universităţii din Cluj
Napoca, d-ei a îmbrăţişat aici o a doua specialitate -
resursele umane. Dînsa a declarat membrilor comisiei de examinare că
intenţionează să se angajeze în acest domeniu.
Absolventul
Veaceslav Plugaru a optat în teza sa pentru promovarea întreprinderilor
mici şi mijlocii în RM. Acest sector antreprenorial la noi abia se
formează, spre deosebire de SUA şi ţările din
Europa, unde aceste întreprinderi prevalează, iar statul are o
politică fiscală perfectă în ce priveşte susţinerea
lor, întrucît ele contribuie esenţial la menţinerea stabilităţii
în ţară prin oferirea unui mare număr de locuri de muncă.
Absolvind
după Facultatea de Mecanică a UTM şi o Şcoală
de Management din Austria, cunoscînd la perfecţie engleza şi
franceza, Plugaru a acumulat un volum enorm de informaţie la temă,
avînd şi capacitatea de a-l expune într-o formă accesibilă
şi pentru cei neiniţiaţi. D-lui a efectuat o importantă
statistică în domeniu, sistematizînd datele, pînă acum în
RM neexistînd o evidenţă ordonată a acestor întreprinderi.
Plugaru a propus şi un set de sugestii pentru buna funcţionare
a domeniului dat în RM, care au fost înalt apreciate de comisie. Oaspeţii
din Franţa au exprimat dorinţa de a intra în posesia acestei
teze pentru ca ulterior să facă cercetări în baza ei,
invitîndu-l să-şi continue studiile la o şcoală
superioară de management din Paris.
Dl
Nicolae Luca, coordonatorul proiectului TEMPUS-TACIS "Masterat
european în administrarea afacerilor", lector superior la Catedra
de Economie şi Management a UTM, a menţionat că deja 3
masteranzi de aici au primit propuneri de a urma doctorantura în cele
mai prestigioase universităţi din Franţa.
Vom
nota că fondarea acestei subdiviziuni postuniversitare a devenit
posibilă odată cu aderarea UTM la Consorţiul universităţilor
din Rennes şi Nantes (ambele din Franţa), Gand (Belgia) şi
Vila Real (Portugalia), în care se înscriu şi cîteva întreprinderi
agroalimentare din Republica Moldova - "Franzeluţa",
"Carmez", "Bucuria". Masteratul la care ne referim
funcţionează în baza acestui Consorşiu, dotarea,
mobilitatea masteranzilor şi finanţarea altor cheltuieli asumînduşi-o
Asociaţia Universitară AGRENA din Rennes, Franţa, prin
Programul TEMPUS-TACIS al UE, care a investit în acest proiect 194 mii
de euro pentru o perioadă de funcţionare de 2 ani.
Succesele
obţinute oferă undă verde şi celui de-al doilea an
de masterat cuprins în proiectul Uniunii Europene.
Marina
ROMANCIUC
|
Nr.10(36)
Noiebrie 2001 |