AL DOILEA MASTERAT EUROPEAN LA UTM

Masteratul european în administrarea afacerilor, cel de-al doilea care funcţionează astăzi la UTM, dar primul de expresie trilingvă (franceză, engleză, română) şi deocamdată unicul de acest fel în toată republica, a ajuns la prima promoţie - 19 absolvenţi. Acum un an, ei au venit aici din diferite domenii, fiind proaspeţi absolvenţi ai facultăţilor de economie (35-40 la sută), inginerie şi chiar filologie sau avînd deja o anumită experienţă de muncă. Unii dintre ei intenţionau să obţină prin masterat o specialitate suplimentară care să le permită să deschidă o întreprindere proprie şi să o poată conduce profesionist, adică să devină manageri buni, alţii doreau să-şi croiască calea spre doctorantură. Astăzi ei sînt la un pas de realizarea acestui vis.

De fapt, aceasta şi este menirea unui masterat - de a fi puntea de legătură între licenţa universitară şi doctorat. În ţările dezvoltate (civilizate) tînărul licenţiat nu poate urma doctoratul, dacă nu a făcut mai întîi masteratul. Pînă nu demult la noi acest lucru nu se cunoştea. Acum, însă, tendinţa de a răspunde exigenţelor europene impune şi la noi această condiţie. Astfel, noua formă de studii postuniversitare îşi extinde tot mai mult terenul de activitate, actualmente ea fiind promovată de mai multe universităţi: UTM, USM, ASEM.

O particularitate distinctivă a masteratului dat de la UTM este şi durata studiilor - 1 an, faţă de 2 ani la celelalte universităţi. Deşi masteratul european prevede un set de cel puţin 8 discipline, aici se predau 12 (480 de ore), inclusiv cîte un curs de studiere intensivă a limbii franceze sau engleze. Anul academic se divizează în 6 luni de studii în auditoriu, urmate de alte 6 luni de lucru intens asupra tezei de licenţă: stagii practice peste hotare şi cercetări proprii efectuate la o întreprindere concretă. Teza reprezintă rezultatul acestor cercetări şi este scrisă sub egida a 3 conducători ştiinţifici: de la universitate, de la întreprindere şi de peste hotare.

Care este oportunitatea studierii intensive a limbilor străine în cadrul masteratului? Mai întîi, masteranzii au astfel posibilitatea să savureze din plin prelegerile profesorilor străini: Jean Barloy - profesor universitar, care este şi coordonatorul proiectului TEMPUS-TACIS din partea Uniunii Europene, Raymond Guillouyo - doctor, şeful Departamentului Economie al Universităţii Rennes-2, Dominique Colin - doctor, şeful Biroului Relaţii Internaţionale a Şcolii Superioare de Ingineri din Nantes, tustrei din Franţa.

Ei sînt invitaţi să predea la noi pentru a cunoaşte, prin ei, experienţa de predare a instituţiilor din alte ţări. Apoi, cunoaşterea fluentă a unei limbi străine facilitează şi activitatea în cadrul stagiilor peste hotare a masteranzilor - în SUA, Olanda, Franţa. Anul acesta, de exemplu, masteranzii care au realizat stagii în Franţa au beneficiat de burse a cîte 2100 de franci lunar, oferite pentru acoperirea cheltuielilor de cazare şi alimentare din iniţiativa coordonatorilor francezi ai proiectului.

Asistînd zilele acestea la susţinerea tezelor de licenţă, m-am convins ca masteranzii stăpînesc într-atît de bine limbile străine, încît au cutezat să-şi scrie şi susţină tezele nu doar în română, dar şi în engleză sau franceză. Bunăoară, teza "Strategia în managementul resurselor umane - instruirea şi pregătirea profesională", a fost prezentată de masteranda Corina Ovod într-o engleză fluentă, demonstrînd şi o bună cunoaştere a domeniului resurselor umane. Nu este un fapt întîmplător, întrucît masteranda a efectuat anterior stagii academice şi practice în SUA, Germania, România şi RM. Absolvind

anterior Facultatea de Filologie Engleză a Universităţii din Cluj Napoca, d-ei a îmbrăţişat aici o a doua specialitate - resursele umane. Dînsa a declarat membrilor comisiei de examinare că intenţionează să se angajeze în acest domeniu.

Absolventul Veaceslav Plugaru a optat în teza sa pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii în RM. Acest sector antreprenorial la noi abia se formează, spre deosebire de SUA şi ţările din Europa, unde aceste întreprinderi prevalează, iar statul are o politică fiscală perfectă în ce priveşte susţinerea lor, întrucît ele contribuie esenţial la menţinerea stabilităţii în ţară prin oferirea unui mare număr de locuri de muncă.

Absolvind după Facultatea de Mecanică a UTM şi o Şcoală de Management din Austria, cunoscînd la perfecţie engleza şi franceza, Plugaru a acumulat un volum enorm de informaţie la temă, avînd şi capacitatea de a-l expune într-o formă accesibilă şi pentru cei neiniţiaţi. D-lui a efectuat o importantă statistică în domeniu, sistematizînd datele, pînă acum în RM neexistînd o evidenţă ordonată a acestor întreprinderi. Plugaru a propus şi un set de sugestii pentru buna funcţionare a domeniului dat în RM, care au fost înalt apreciate de comisie. Oaspeţii din Franţa au exprimat dorinţa de a intra în posesia acestei teze pentru ca ulterior să facă cercetări în baza ei, invitîndu-l să-şi continue studiile la o şcoală superioară de management din Paris.

Dl Nicolae Luca, coordonatorul proiectului TEMPUS-TACIS "Masterat european în administrarea afacerilor", lector superior la Catedra de Economie şi Management a UTM, a menţionat că deja 3 masteranzi de aici au primit propuneri de a urma doctorantura în cele mai prestigioase universităţi din Franţa.

 

Vom nota că fondarea acestei subdiviziuni postuniversitare a devenit posibilă odată cu aderarea UTM la Consorţiul universităţilor din Rennes şi Nantes (ambele din Franţa), Gand (Belgia) şi Vila Real (Portugalia), în care se înscriu şi cîteva întreprinderi agroalimentare din Republica Moldova - "Franzeluţa", "Carmez", "Bucuria". Masteratul la care ne referim funcţionează în baza acestui Consorşiu, dotarea, mobilitatea masteranzilor şi finanţarea altor cheltuieli asumînduşi-o Asociaţia Universitară AGRENA din Rennes, Franţa, prin Programul TEMPUS-TACIS al UE, care a investit în acest proiect 194 mii de euro pentru o perioadă de funcţionare de 2 ani.

Succesele obţinute oferă undă verde şi celui de-al doilea an de masterat cuprins în proiectul Uniunii Europene.

Marina ROMANCIUC

   Nr.10(36) 
Noiebrie 2001