|
|
||
|
ARHITECTUL-ŞEF
AL CHIŞINĂULUI SPUNE “BINE!”, DAR ŞI CĂ
ESTE LOC PENTRU “ŞI MAI BINE!” Dl
Vlad Modîrcă, arhitect-şef al capitalei, arhitect emerit al
RM, laureat al Premiului de Stat şi preşedinte al Uniunii
Arhitecţilor din Moldova, a avut bunăvoinţa să
accepte pentru mai multe zile de caniculă aproape insuportabilă
din vara 2002 postul mirific de legătură cu tinereţea –
cel de preşedinte al Comisiei de Stat pentru susţinerea
proiectelor de diplomă a absolvenţilor Facultăţii
Urbanistică şi Arhitectură. Nu am ratat momentul unei întîlniri
cu maestrul pentru a-i afla opiniile, care pentru noi importă mult
în dorinţa perpetuă de a îmbunătăţi calitatea
universitară. -
Pentru prima oară m-am aflat într-un asemenea rol, a relevat
maestrul. Trebuie să vă spun că am avut o deosebită
plăcere de prestanţa tinerilor arhitecţi de la FUA. Mi-au
rămas incrustate în memorie unele proiecte de diplomă: un
hipodrom pentru oraşul Ungheni, prezentat de absolventa Natalia
Stirea; un centru comercial pentru un sector din Chişinău,
prezentat de absolventa Elena Cudinova, care, de altfel, este cunoscută
şi prin proiectele prezentate la diverse concursuri internaţionale.
Absolventa Cudinova este fiica arhitectului Cudinov, cunoscut maestru în
republică. Şi vreau să fac în legătură cu
acest fapt o remarcă: am mai întîlnit printre absolvenţii-arhitecţi
odrasle ale părinţilor-arhitecţi. Toţi cu proiecte
foarte talentate. Despre ce vorbeşte acest fapt? Se nasc la noi
dinastii profesioniste, în cazul dat, de arhitecţi. Cîndva,
fenomenul nu era încurajat, ba chiar era criticat. Acum noi vom spune
contrariul – e bine! Căci e evident: profesionismul de familie
este o şcoală solidă. Dar aceasta nu înseamnă că
talentele nu se pot dezvolta şi în diferite alte familii. Pur
şi simplu, transmiterea profesiei în cadrul unei dinastii are
şi ea, în mod obiectiv, plusurile sale. În final, cîştigă
societatea. În
fond, proiectele de diplomă prezentate au fost reale, executate la
comanda cuiva. Aceasta e foarte pozitiv. Cînd studentul lucrează
la comanda reală din viaţă, din producţie, este
stimulată forţa lui creativă. Catedra
“Arhitectură” (şef Vladimir Gaidaş) de la UTM
se poate lăuda şi cu succesele licenţiaţilor, cetăţeni
ai altor ţări. Doi cetăţeni turci, studenţi FUA,
au prezentat proiecte de diplomă reale, la comanda municipalităţilor
din Turcia. Calitatea proiectelor lor a fost apreciată cu note înalte.
Dl
Vlad Modîrcă a găsit necesar să focalizeze atenţia
şi asupra unor aspecte ce pot şi trebuie să fie îmbunătăţite.
Este vorba de calculatoare. Arhitectura astăzi, ca şi alte
aspecte tehnico-inginereşti, se face neapărat cu asistenţa
instrumentului zilnic de lucru – calculatorul. Or, calculatoare la FUA
sînt puţine, faţă de volumul de proiectări care se
cere, iar unele, poate chiar multe dintre cele existente, sînt moral
depăşite, nu au viteza de lucru necesară etc. UTM
poate găsi posibilităţi de a
ameliora simţitor aprovizionarea cu computere mai
performante facultatea, implicit specialitatea “Arhitectura”, ca una
de elită atît în cadrul universităţii, cît şi în
republică. O
bună observaţie are dl Modîrcă cu privire la o anumită
stimulare a procesului instructiv. Este vorba despre dezvoltarea unei
conlucrări între Catedra “Arhitectură” şi maeştrii-arhitecţi
din Chişinău. Studenţii-arhitecţi UTM încă de
pe la anul III ar putea să lucreze cîte o zi pe săptămînă
în atelierele maeştrilor. Acum în capitală avem destul de
multe asemenea ateliere, şi destul de modernizate. -
În plus, mai observă dl Modîrcă, mulţi dintre maeştrii-arhitecţi
din Chişinău ar putea fi atraşi la unele ore de
proiectare în faţa studenţilor încă din anii inferiori.
Maeştrii ar primi dezinteresat asemenea invitaţii didactice,
pentru că Uniunea Arhitecţilor are interesul de a trasa o
punte profesionalăî între generaţii. Arhitectul-şef al Chişinăului, dl Vlad Modîrcă, a ţinut să menţioneze în concluzie că procesul de instruire arhitecturală, susţinută de profesorii dedaţi profesiei, este pe calea cea bună la UTM, iar mulţi dintre discipolii-arhitecţi duc faima Universităţii Tehnice din Moldova.
|
Nr.9(45) |
|
|
|
 |
|
