Senat UTM

Medalii de aur pentru UTM-işti

Şedinţa Senatului UTM din săptămîna trecută a fost inaugurată cu o notă festivă. Dlui Grigore Musteaţă, conf. dr., decan al Facultăţii de Tehnologie şi Management în Industria Alimentară, i s-au înmînat două medalii de aur cîştigate la Salonul Mondial de Inventică, Tehnologii Moderne şi Transfer Tehnologic "EUREKA-2000" (Bruxelles) pentru ciclul de lucrări "Tehnologii noi în fabricarea brandy, coniacului şi vinului" şi la Salonul Mondial Internaţional de Inventică de la Geneva pentru ciclul de lucrări "Metode noi pentru fabricarea băuturilor alcoolice".

Universitarii elaborează manuale şcolare

Senatul a menţionat şi faptul că un grup de fizicieni de la UTM a cîştigat concursul anunţat de Banca Mondială pentru cele mai bune manuale şcolare pentru învăţămîntul preuniversitar: Mihai Marinciuc şi Spiridon Rusu - "Fizica", cl. a X-a, şi Mihai Marinciuc, Mircea Miglei şi Mircea Nistor - "Fizica", cl. a VI-a. Manualele sînt traduse şi în limba rusă - de dna Claudia Şerban, conf. dr. la Catedra de Fizică a UTM.

 

Masterat European la final

Timp de 3 ani la UTM s-a aplicat Proiectul didactic TEMPUS-TACIS în organizarea Masteratului European. Cu această ocazie, la şedinţa Senatului au asistat profesorii universitari-coordonatori ai proiectului dr. inginer Hans Schmiedel (Universitatea de Ştiinţe Aplicative din Darmstadt, Germania) şi prof. Pierre Vincent (Institutul de Telecomunicaţii, Paris, Franţa), ambii Doctori Honoris Causa ai UTM, precum şi dna Esther Antohin, Ataşat Cultural la Ambasada Germaniei în Moldova.

Despre activitatea Masteratului în cadrul Proiectului TEMPUS a vorbit dl Teodor Şişianu, prof. univ., dr. hab., membru-corespondent al AŞM. UTM a fost prima dintre universităţile care a reuşit să realizeze Masteratul European ca studii postuniversitare în Moldova.

Structura didactică a Masteratului de la UTM s-a bazat pe segmentul de timp de un an didactic, spre deosebire de alte universităţi unde termenul de studii la Masterat e de 2 ani. Această structură este mai atrăgătoare, deoarece e mai concisă ca termen, în timp ce conţinutul instructiv nu este ştirbit. Anul didactic este împărţit în două: jumătate pentru instruirea în auditoriu, prelegeri, lucrări practice etc. şi a doua jumătate - prin training la întreprinderi, tot aici afectîndu-se şi timpul pentru perfectarea tezei. Procesul instructiv este format din 12 module (8 module de specialitate, 4 - de Management, Economie, cîte 1 - de engleză şi franceză). Pe parcursul anului masteranzii execută 4-6 lucrări de curs. Toate converg spre teza de magistru în ştiinţă.

Partea cea mai mare a banilor primiţi de la Uniunea Europeană pentru acest proiect de Masterat European la UTM de 3 ani s-a afectat pentru creşterea cadrelor de profesori tineri locali de vîrstă de pînă la 30 de ani, precum indica o condiţie specială stipulată în Proiectul TEMPUS. Aşa se face că acum, la finalul proiectului, UTM primeşte 40 de profesori, 28 dintre care tineri, cu o pregătire temeinică în tehnologiile de predare la Masterat, care au efectuat şi o practică în Anglia, Franţa, Germania. Aceşti oameni cunosc bine şi limbile, corespondează intens cu profesori de peste hotare şi deci reprezintă o forţă intelectuală excepţională, de care universitatea va face uz şi în viitor.

Masteratul European de la UTM este validat de toate universităţile din Anglia, Franţa, Germania care au conlucrat aici, aşa că orice absolvent cu diplomă are deschis drum larg.

Masteratul a contribuit la construirea a peste 30 de cursuri noi universitare, adică s-ar putea spune o nouă facultate. Acest fapt a ridicat nivelul ştiinţifico-universitar la UTM.

Prin acest proiect de Masterat European, valoarea totală a căruia se estimează la 50 mii USD, UTM are un folos enorm şi în ceea ce priveşte utilajul tehnico-didactic. Cu banii oferiţi de Uniunea Europeană s-au putut completa încă 6 săli de calculatoare cu cca 90 de maşini electronice ultramoderne. Fiecare profesor care predă cursuri în cadrul Masteratului îşi are calculatorul său, cu poştă electronică şi Internet. În plus, s-a procurat şi o apreciabilă cantitate de materiale de birotică, maşini de multiplicare etc.

Cei 3 ani preconizaţi pentru desfăşurarea proiectului TEMPUS au trecut. Scopurile propuse au fost realizate. Universitatea Tehnică s-a ales cu stabilizarea unei noi forme de studii postuniversitare - Masteratul, aînd deja cadrele necesare de profesori şi tehnica didactică - toate la nivelul exigenţelor europene şi cu validare universitară europeană.

Dar aici finanţarea din partea Uniunii Europene expiră. Masteratul însă îşi va continua activitatea. Condiţiile noi de autofinanţare vor impune noi forme de lucru, principalul e să se menţină cadenţa, nivelul european de predare, tineretul să fie atras şi în continuare la studii postuniversitare de magistru, pe care le cere astăzi noua economie concurenţială. În special Masteratul va deveni necesar pentru acei tineri care absolvesc facultatea în 4 ani. Dacă e să ne referim la aspectul cantitativ, Masteratul de 1 an va completa acea perioadă de studii de 5 ani pe care o realiza anterior facultatea. Aşa se procedează astăzi în Europa, aşa se clădesc deja studiile şi la noi.

În cadrul şedinţei Senatului au vorbit şi coordonatorii străini: Pierre Vincent, Franţa, Heinz Schmiedel, Germania. Ei au felicitat universitatea cu ocazia succesului înscris în crearea noii forme de studii postuniversitare - a Masteratului, au mulţumit pentru colaborarea fructuoasă şi pentru noile relaţii universitare create pe parcursul celor 3 ani de stabilizare a Masteratului la UTM, pentru satisfacţia pedagogică de a lucra în cadrul unei universităţi de prestigiu european în Moldova, cum este UTM şi pentru plăcerea de a ne cunoaşte ţara.

Senatul a adoptat şi o decizie, potrivit căreia experienţa didactică acumulată pe parcursul celor 3 ani de Masterat European la UTM să fie răspîndită la toate facultăţile UTM, după care să-şi găsească extensiune şi în toată republică.

 

Bilanţ 2000-2001

Senatul UTM a analizat şi bilanţul universitar pe anul trecut, raportul la temă fiind prezentat de Petru Todos, prim-prorector.

În anul didactic 2000-2001 UTM a fost absolvită de 1448 de tineri specialişti la ambele forme de studii - de zi şi fără frecvenţă. Cifra este una de record în ultimii 7-8 ani. Şi indicii de calitate a diplomelor de licenţă au fost cei aşteptaţi. Faptele vorbesc despre un fenomen social pozitiv: tineretul solicită din ce în ce mai hotărît specialităţile inginereşti.

UTM s-a orientat la timp în ceea ce priveşte completarea planurilor didactice cu aşa-numitul bloc de discipline economice. Aceasta a sporit nu numai calitatea pregătirii studenţilor, dar şi prestigiul universităţii. Tineretul vine să înveţe anume la UTM, pentru că după absolvire el va avea cunoştinţele necesare pentru a deschide întreprinderi proprii, mici sau mijlocii, inclusiv în localităţile rurale, specializate în prelucrarea cerealelor, strugurilor, fructelor, legumelor, produselor zootehnice etc.

UTM ţine mereu în vizor şi studierea limbilor moderne, precum şi a calculatoarelor. Iar aceasta înseamnă că tînărul inginer va avea un cîmp larg de acţiune, ceea ce sporeşte ratingul specialităţilor inginereşti.

Secţiile fără frecvenţă ale universităţilor se consideră astăzi ineficiente şi sînt pe cale de dispariţie. Nu şi la UTM, unde această veche formă de studii şi-a găsit o nouă cale de dezvoltare. Care anume? De atragere a oamenilor din producţie, care se văd astăzi impuşi de exigenţele dure ale economiei de piaţă să-şi continue studiile, să dobîndească noi cunoştinţe pentru a putea produce mai mult şi mai calitativ. În acest context prim-prorectorul a cerut facultăţilor şi catedrelor să stăruie asupra sporirii calităţilor metodice vizavi de procesul didactic la secţiile fără frecvenţă.

 

Învăţămîntul ingineresc şi educaţia

Senatul a abordat şi multiplele probleme ce se iscă la compartimentul educaţie. În anii I, II greul responsabilităţilor cade pe umerii patronilor de grupe,care în anii superiori se extinde şi asupra bibliotecii universitare, a Catedrei de Ştiinţe Socioumane, prin organizarea diverselor întîlniri cu personalităţi din lumea literelor, artelor etc.

În planul perfecţionării neîntrerupte a măiestriei pedagogice, Senatul a cerut înviorarea seminarelor metodice, care să dezbată mai insistent reînnoirea arsenalului metodelor moderne de instruire în contextul computerizării tot mai largi a învăţămîntului.

 

Sistemul de credite transferabile de studii se încetăţeneşte şi la UTM

În anul curent de studii UTM implementează în cadrul a 3 facultăţi, cu titlul de experiment, sistemul de credite transferabile de studii. Decanii facultăţilor respective: Victor Şontea - Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică, Ion Stratan - Facultatea de Energetică, Nistor Grozavu - Facultatea de Urbanism şi Arhitectură, au expus mai multe idei privind aplicarea eficientă a creditelor transferabile de studii, care mobilizează energia studenţilor la o pregătire şi mai bună în profesie.

Buna desfăşurare a procesului didactic depinde şi de asigurarea cu literatură didactică şi metodică, iar aici se are în vedere şi editarea cărţilor de înşişi profesorii UTM. În anul universitar trecut au fost editate 81 de lucrări cu un volum total de 373 oli de tipar şi un tiraj de peste 10 mii de exemplare. În proces de editare se mai află alte 36 de lucrări cu un volum total de 161.75 coli de autor. Dar Senatul a găsit că la cele 53 de catedre ale UTM mai sînt încă rezerve şi ele trebuie să fie puse în valoare, deoarece toată literatura didactică şi metodică cere o continuă ajustare la procesul tehnic care are atingere şi cu universităţile.

 

Practica de producţie în noile condiţii ale economiei de piaţă

Rectorul Ion Bostan a reactualizat problema practicii de producţie a studenţilor. Acum, cînd privatizarea economiei republicii a cuprins un mare areal, organizarea practicii studenţilor-ingineri la diferite întreprinderi, mai ales private, devine tot mai dificilă. Se cere deci o altă abordare a problemei şi UTM trebuie să-şi elaboreze o nouă concepţie cu privire şi la conţinutul practicilor, dar şi la modul de conlucrare cu producţia.

Marina ROMANCIUC 

   Nr.10(36) 
Noiebrie 2001