Proiect UTM- KTH (Suedia)

KTH este o abreviere a titulaturii în limba suedeză (Kungl Tekniska Hogskolan) a ,,Şcolii Superioare Tehnologice Regale “ din Stockholm.

KTH după numărul de studenţi (circa 18 mii ) poate fi comparat cu UTM. Are 6 facultăţi: 1. Arhitectură; 2. Calculatoare, inginerie electrică şi fizică; 3. Economie şi management industrial, cadastru şi inginerie civilă; 4. Tehnologii informaţionale; 5. Inginerie chimică şi biotehnologie; 6. Inginerie mecanică şi tehnologia materialelor. Şcolile de business şi management în Suedia se află pe lângă universităţile tehnice.

Proiectul UTM-KTH se deruleză al doilea an şi are drept scop de a perfecţiona sistemul de instruire în cadastru, evaluarea şi managementul imobilului şi alte specialităţi moderne recent deschise la UTM. O atenţie deosebită se acordă Programului de master ,,Managementul teritoriului             (pământului )”, la care participă majoritatea republicilor ex-sovietice, inclusiv Rusia, Ucraina, Belarus.

Care sunt rezultatele acestui proiect pentru UTM şi Republica Moldova?

Peste 15 persoane,  inclusiv 8 de la UTM vor absolvi masteratul; 10 profesori au beneficiat de stagii de 2 săptămâni, unde au luat cunoştinţă de baza materială, cu programele şi planurile de studii, cu metodele moderne de predare; 3 profesori au făcut stagii de instruire şi cercetare de 2 luni, au audiat cursuri integrale, care ulterior vor fi predate la UTM. Proiectul mai prevede şi asistenţă în achiziţionarea şi elaborarea materialelor didactice şi în organizarea unei conferinţe ştiinţifice internaţionale, la Moscova, în iunie 2003. Toate cheltuielile le suportă partea suedeză.

Participarea mai multor universităţi din ţările CSI, familiarizarea cu experienţa Suediei, Danemarcei şi altor ţări permit să comparăm, să vedem problemele comune în dezvoltarea noilor relaţii economice şi a sistemelor de instruire, să vedem unde este locul Moldovei în aceste procese. În context, vom aduce câteva concluzii şi momente de reflecţie:

·             Republica Moldova are poziţii bune în ceea ce priveşte sistemul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare, dar se cer imperios modele de consolidarea a parcelelor mici de organizare a noilor relaţii funciare;

·             Privatizarea terenurilor, inclusiv a celor urbane, modificarea relaţiilor de proprietate în sistemele de edilităţi (apă, gaze, căldură, energie electrică, salubritate etc.) dictează necesitatea de noi specialităţi, cum ar fi Managementul teritoriului sau Economia urbană. Arhitectura se apropie tot mai mult de design. Noile specialităţi cer cunoştinţe temeinice în sistemele geoinformaţionale, drept, economia regională şi management. 

·             Acoperirea acestor goluri în instruire este posibilă prin organizarea masteratului pe domenii nereflectate de nomenclatura specialităţilor (experienţa Suediei aici este foarte utilă);    

·             Sistemele geoinformaţionale în Managementul imobiliar ocupă locul central. Fără calculatoare instruirea în informatică este imposibilă. Şi noi nici pe departe nu avem minimumul necesar. Standardele educaţionale europene recomandă 20 – 25 de ore în auditoriu pe săptămână. La noi – 28-32. E o tendinţă mai veche în ţările CSI.

Studenţii din Republica Moldova, mai ales cei de la UTM, însuşesc bine programul de studii, sunt în top şi apreciază metodele moderne de educaţie. Faptul acesta alimentează speranţa că reformele preconizate de instruire, şi nu  numai, vor avea succes.                                                                                  

Nicolae ŢURCANU, şeful Catedrei de Evaluare a Imobilelor, Economie şi Management, prof. univ. dr.