Radiațiile cosmice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru funcționarea sateliților și a echipamentelor electronice din spațiu. În anumite condiții, o singură particulă energetică poate perturba funcționarea unui sistem electronic critic. Cum pot fi detectate și analizate aceste fenomene în timp real pentru a proteja misiunile spațiale? Răspunsul se conturează în cadrul colaborării dintre Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și Universitatea Transilvania din Brașov (UniTBv), unde cercetătorii dezvoltă senzori inteligenți ce combină tehnologia FPGA cu algoritmi de inteligență artificială.
Acestea sunt punctele cardinale care au ghidat recenta mobilitate științifică a cercetătorilor de la UTM la UniTBv. Răspunsurile nu se află doar în cifre și diagrame, ci în sinergia dintre experții de elită ai celor două instituții, uniți sub egida proiectului internațional AICoRS (Artificial Intelligence-enabled Hardware Cosmic Radiation Sensor for Space Applications). În centrul acestei metamorfoze tehnologice se află o echipă dedicată de specialiști care transformă cercetarea teoretică într-o barieră împotriva pericolelor invizibile din univers.
Dialogul științific de la Brașov a fost purtat de dr. Viorel Cărbune, dr. Mariana Rusu și dr. Vladimir Melnic din partea UTM, alături de echipa gazdă coordonată de prof. dr. ing. Mihai Ivanovici, împreună cu cercetătorii Ștefan Popa și Andrei Bertescu. Această colaborare s-a concentrat pe o veritabilă revoluție hardware în spațiu și superioritatea tehnologiei FPGA – fundamentul pe care se construiește proiectul. Dialogul avea să răspundă la o întrebare esențială: de ce această abordare este viitorul, în detrimentul microprocesoarelor clasice? În timp ce procesoarele standard execută instrucțiuni secvențial și sunt vulnerabile la impactul particulelor de înaltă energie care pot compromite datele, FPGA-ul permite configurarea circuitelor logice direct la nivel hardware. Această arhitectură oferă un paralelism masiv, esențial pentru procesarea informațiilor în timp real, și o reconfigurabilitate prețioasă, permițând ajustări chiar și după ce dispozitivul a părăsit atmosfera terestră. Mai mult, arhitectura FPGA permite implementarea unor mecanisme avansate de toleranță la erori induse de radiații, esențiale pentru funcționarea stabilă a sistemelor în mediul spațial.
Conceptul AICoRS și testarea modelului „Flight” al senzorului aduc în prim-plan un senzor inteligent capabil nu doar să detecteze radiația, ci să o și clasifice instantaneu cu ajutorul inteligenței artificiale. Pe durata mobilității, eforturile cercetătorilor s-au concentrat pe testarea riguroasă a modelului destinat zborului spațial, un proces care a presupus o optimizare minuțioasă a arhitecturii pentru a echilibra consumul minim de energie cu performanța maximă. Integrarea algoritmilor de inteligență artificială direct pe cip permite analiza rapidă a datelor generate de senzor și creșterea fiabilității sistemului în condițiile complexe ale mediului spațial. Această fuziune între hardware-ul flexibil și inteligența software reprezintă scutul de care sateliții viitorului au nevoie pentru a supraviețui.
Rezultatul concret al acestei colaborări depășește sfera tehnică, materializându-se în dezvoltarea unor soluții în domeniul senzorilor inteligenți și în consolidarea unei punți de cunoaștere durabile între Chișinău și Brașov. Este o colaborare strategică ce demonstrează că frontierele științei pot fi depășite doar prin efort comun, accelerând transferul tehnologic și deschizând noi oportunități de finanțare prin programe europene de prestigiu, precum cele ale Agenției Spațiale Europene (ESA).
Prin formarea unor specialiști de înaltă calificare în domenii de nișă, UTM își reconfirmă statutul de hub regional de expertiză. Importanța unor astfel de parteneriate rezidă tocmai în capacitatea de a transforma viziunile îndrăznețe în realități tehnologice, demonstrând că Universitatea Tehnică a Moldovei este pregătită să răspundă provocărilor erei „New Space” și să contribuie activ la succesul explorărilor universului.
