„Telematinal”-ul de astăzi dimineață, transmis de postul TVR Moldova, l-a avut ca invitat pe prorectorul pentru Digitalizare al Universității Tehnice a Moldovei, dl Dinu ȚURCANU, care, în contextul promovării culturii datelor personale, a vorbit despre confidențialitatea și protejarea datelor cu caracter personal, dar și despre riscurile la care ne expunem zi de zi în mediul digital.
Ce înseamnă, de fapt, datele cu caracter personal? Așa cum se descifrează inclusiv în legislație, este vorba despre nume, prenume, IDNP, card bancar, telefon, e-mail, parolă, coduri etc. – cifre numerice, care ne ajută să ne identificăm. Astăzi, chiar dacă încercăm să ne protejăm cum putem noi mai bine, datele cu caracter personal sunt mult mai accesibile ca altădată. De altfel, interacționăm cu date cu caracter personal nu doar zi de zi, ci în fiece clipă, atât la birou, cât și în cadrul instituțiilor publice, în domeniul sănătății, atunci când navigăm pe internet sau când călătorim, când procurăm ceva de la magazin, folosindu-ne de un card de fidelitate etc.
– Încercăm să ne protejăm datele cu caracter personal și să instruim în acest sens societatea, să promovăm cultura de protecție a datelor cu caracter personal. În Europa, bunăoară, această zi mai este numită și Ziua Confidențialității Datelor, tocmai pentru ca cetățenii să conștientizeze importanța și semnificația acestei zile în cadrul instituțiilor și întreprinderilor, dat fiind faptul că acum dispunem cu toții de diverse dispozitive digitale, ne conectăm la rețelele sociale, facem schimb de date, uitând adeseori că unele dintre acestea urmează a fi protejate cu strictețe. Cu atât mai mare este acest pericol în cazul copiilor, afirmă dl Dinu ȚURCANU, accentuând că, la nivel global, criminalitatea IT a devenit a V-a cea mai mare industrie globală, ceea ce trebuie să ne pună în gardă, iar în ultimele 9 luni ale anului 2022 au fost înregistrate și raportate oficial peste 15 milioane de încălcări ale datelor cu caracter personal și accesibilității acestor date, ceea ce reprezintă cu peste 35 la sută mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.
Atacurile cibernetice devin tot mai grave, ne afectează tot mai mult – de la escrocherii cibernetice simple pentru cetățeni finisând cu atacuri asupra instituțiilor statului. Ce măsuri ar fi de luat în asemenea cazuri? În primul rând, pilonul principal al țărilor care promovează cultura datelor personale este de a instrui publicul pentru a spori cultura informațională și igiena cibernetică și de protecție a datelor în mediul online.
Dat fiind că actualmente mediul online este deschis inclusiv copiilor, care stau zile întregi cu telefonul în mână, sunt de salutat două inițiative: a Cabinetului vicepremierului pentru Digitalizare, Iurie ȚURCANU, care promovează legea de securizare în mediul digital al RM și instituirea unei entități la nivel național pentru promovarea securității cibernetice; dar și instituirea la Universitatea Tehnică a Moldovei a Academiei de Securitate Cibernetică, cu suportul Proiectului Tehnologia Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, prin care se va urmări instruirea studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice din cadrul UTM, dar și instruirea în domeniu la nivel național, inclusiv a profesorilor din școli, gimnazii, licee etc. în domeniul protecției și confidențialității datelor cu caracter personal, astfel încât aceste mesajul acestor discipline opționale să ajungă la fiecare elev. Unul din obiectivele Academiei de Securitate Cibernetică este și instruirea în domeniu și a tuturor angajaților din cadrul instituțiilor/autorităților publice, inclusiv companiilor private, pentru a opera astfel cu un minim de instrucțiuni necesare în domeniu pentru a fi astfel cât mai protejați.
La moment, însă, nu există o tehnologie care să ne securizeze sută la sută de vulnerabilitățile în domeniu, tocmai de aceea urmarea unor măsuri și instrucțiuni de protecție ar putea să conducă la minimizarea riscurilor atacurilor cibernetice și a scurgerii datelor și utilizării acestora în scopuri frauduloase. În context, trebuie să știm să reacționăm corect în cazul unor apeluri telefonice, SMS-uri sau e-maluri prin care ni se cer anumite date și parole: cert este că nicio instituție financiar-bancară nu are dreptul să ceară date personale decât nemijlocit în sediul băncii, în cadrul unui dialog cu prezența fizică. Este necesar să fim maximum de prudenți și în cazul utilizării aplicațiilor de geolocație, prin care escrocii ar putea de asemenea să găsească o cale de scurgere de date. Este indicat să nu reacționăm la SMS-urile sau mesajele de pe rețelele de socializare, în care prietenii ne solicită un transfer financiar, fără a contacta direct persoana respectivă și a ne încredința că cazul dat e real și nu e o escrocherie. De evitat ar fi și salvarea în lista de contacte a telefonului mobil a numărului și codul PIN al cardului bancar, dar fiind că această listă apare și pe Viber, WhatsApp și alte aplicații cu acces deschis. Asemenea date pot fi salvate doar în aplicații de parole care criptează datele, care nu pot fi deschise printr-un simplu click.
Altfel zis, utilizarea datelor cu caracter personal în telefoane și alte DV-suri este comodă și utilă, dar aceasta trebuie neapărat securizată prin parole și criptarea telefonului – funcții simple și gratuite, cum ar fi, de exemplu, setarea în telefon a identificării vizuale sau prin amprentă digitală, dubla autentificare a e-mailului, evitarea conectării la rețelele WiFi publice, ci doar la Datele Mobile personale etc. – sfaturi și sugestii extrem de utile, pentru a accesa și utiliza mediul digital în deplină siguranță.
