În cadrul seminarului online cu tema „Filosofia din Epoca Renașterii”, profesoara Cristina LAZARIUC, lector universitar în cadrul Departamentului Științe Socio-Umane, UTM, și-a propus să le facă cunoștință studenților cu teoriile și concepțiile celor mai importanți gânditori renascentini: Copernic, Kepler, Galilei, cei care au redescoperit natura ca obiect de cercetare științifică.

Deși susținut la distanță, prin intermediul platformei Microsoft Teams, a fost un faimos dialog despre demnitate – ca autoritate morală, care ne distinge, ne înnobilează ca ființe umane și ne conferă valoare ca membri ai societății; despre Om – ca personalitate ce se dezvoltă și se perfecționează prin educație (chiar și la distanță), ca scop în sine și nu ca mijloc, dar și despre umanism, panteism, gândire științifică și despre natură. Aceste aspecte umaniste ale filosofiei din Epoca Renașterii au trezit curiozitatea studenților anului I ai Facultății Tehnologia Alimentelor, grupele TMAP, TVPF, FFT, care au reflectat asupra importanței cultivării valorilor general-umane, păstrării cu sfințenie a demnității umane și nu în ultimul rând asupra aprecierii și valorificării potențialului uman ca scop în sine și niciodată ca mijloc, mai ales prin raportare la realitățile curente. Împreună, au redescoperit traseul parcurs de umanitate de la simpla observare a naturii până la sesizarea conținutului lumii fizice, naturale, în toată plenitudinea ei.

De-a lungul timpului, Epoca Renașterii provoacă la dialog atât studenții, cât și cadrele didactice, care, susținându-se reciproc, reușesc să facă față cu demnitate acestei provocări. Cum? Prin faptul că dau dovadă de receptivitate, responsabilitate socială: profesorul de la catedră – împărtășindu-și cunoștințele și experiența, iar studenții – implicându-se plenar în discuții cu prezentări PowerPoint la temă, ceea ce, la etapa dată, înseamnă practicarea învățământului la distanță. Astfel, au analizat împreună diferența dintre modul de abordare al Omului, Naturii, Divinității, Fericirii în cadrul filosofiei renascentiste, în raport cu cea medievală. Au descoperit care este diferența dintre „omul are un scop” și „omul reprezintă un scop în sine”. Un dialog interactiv, în care s-a venit și cu exemple din viața de zi cu zi – despre situații în care omul este tratat ca mijloc în atingerea scopurilor personale, ca într-un final să conștientizeze că, în raport cu alții, omul trebuie să abordeze și să trateze orice om ca pe un scop în sine și niciodată ca pe un mijloc.

– Este deja al patrulea seminar de filosofie desfășurat la distanță, ne spune profesoara Cristina LAZARIUC. Primul a abordat tema „Filosofia Greciei Antice: perioada clasică”, al doilea – „Filosofia Greciei Antice: perioada elenistă”, iar cel de-al treilea – „Filosofia Evului Mediu”. Următoarele seminare urmează să abordeze „Filosofia Epocii Moderne: Raționalismul și Empirismul” – o temă amplă despre cum se formează Știința naturii, din care s-au inspirat toți filosofii moderni…

Altfel zis, lecțiile de filosofie predate de către profesorii Departamentului Științe Socio-Umane (șef departament: conf. univ., dr. Ecaterina LOZOVANU) sunt, dacă vreți, o școală a vieții, în care putem urmări, pas cu pas, cum crește Omul!

(Visited 35 times, 1 visits today)