Ion BOSTAN: inginerul, savantul, contemporanul nostru

Astăzi, 31 iulie, este despre Ion BOSTAN. Și nu doar la Universitatea Tehnică a Moldovei, la cârma căreia s-a aflat timp de aproape un pătrar de secol. Întorcând azi a 70-a filă a vieții, face o lume întreagă să-i rostească numele. Un nume care, prin invențiile și descoperirile sale, a ajuns să fie cunoscut și aplaudat pe toate continentele.

„Ion Bostan și echipa sa de profesioniști a făcut din Universitatea Tehnică una din cele mai bune instituții de învățământ de pe continent, un adevărat templu al științei. Dar și un centru al culturii… E mai mult decât  o universitate, e o academie!”, exclamă în editorialul recentei ediții a săptămânalului „Literatura și Arta” poetul-academician Nicolae Dabija, DHC al UTM. Numindu-l drept un model de profesionalism și exemplu de curaj intelectual, d-sa a amintit despre festivitatea  găzduită de Universitatea din Salzburg pe 2 martie 2019, când s-au desfășurat lucrările Academiei Europene de Științe și Arte, în prezența savanților de pe cinci continente, inclusiv a 32 de laureați ai Premiului Nobel: atunci când a fost rostit numele proaspătului titular al înaltului For Științific, sala l-a aplaudat ca pe un bun cunoscut. Semn că acest  nume – Ion Bostan – le era unul familiar.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, datorează înființarea Centrului Național de Studiu și Testare a Materialelor în cadrul UTM, care s-a transformat în timp în locomotiva dezvoltării nanotehnologiilor în Republica Moldova, susținerii acad. Ion Bostan. Mai mult. Autorul uneia din cele mai impresionante invenții nanotehnologice la nivel global spune că a fost surprins să afle că soluția tehnică pentru obținerea microfirelor în înveliș de sticlă a fost propusă, cu ani în urmă, de către acad. Ion Bostan, pe când acesta avea doar titlul de doctor în științe tehnice. A elaborat și echipamentul respectiv, realizând ideea inovatoare în metal.

Ingineria fiind pentru el un sens al vieții, a stăruit mereu să inoveze în acest domeniu. Obține primul brevet de invenție în 1983, cu prioritatea din 1981, intitulat „Transmisia precesională”, iar în 1989 susține în baza acestuia, la Universitatea Tehnică „N. Bauman” din Moscova, teza de doctor habilitat  cu tema „Crearea transmisiilor precesionale”. Tot atunci, Consiliul de doctorat al Universității „N. Bauman” din Moscova recunoaște fondarea școlii științifice din Chișinău, iar peste un an consiliul metodic al șefilor catedrelor „Organe de mașini” ale instituțiilor tehnice din URSS decide introducerea cu titlu „obligatoriu” a „Transmisiilor precesionale” în programele de studii ale tuturor instituțiilor de învățământ ingineresc unionale. Această invenție de pionierat, prin care s-a afirmat în cercetare,  și-a găsit ulterior aplicabilitate în multe agregate mecanice realizate în cadrul UTM, inclusiv eoliene și mini-hidrocentrale. Iar astăzi, la 30 de ani distanță, în preajma  jubileului său de 70 de ani, acad. Ion Bostan editează monografia „Transmisii precesionale”, în 2 volume (1165 de pagini!), prin care îndeamnă specialiștii din domeniu la reflecții pe tema: cum ar fi posibil să îmbinăm într-o singură transmisie precesională trei performanțe fundamentale: posibilități cinematice extinse, capacitate portantă înaltă și pierderi energetice minime? Astfel, invenția care i-a marcat cariera științifică, își găsește azi o nouă abordare – trecesională, ca o continuare firească a dezvoltării unui produs de mare valoare științifică, bazat pe noi abordări teoretice, noi concepte constructiv-funcționale și tehnologice, care, o spunem cu mândrie, aparține ingineriei moldave.

Promovând constant inovația în inginerie, împreună cu o echipă de la UTM, asistată de oameni de știință de peste hotare, a elaborat un concept original al Pendulului Foucault – orologiul gravitațional cu cinematică interactivă, care permite înregistrarea cu precizie a mișcării de rotație a Pământului și poziției geografice a RM într-un sistem fix de coordonate astronomice. Amplasat în blocul central al UTM, Pendulul este considerat o carte de vizită a Universității Tehnice a Moldovei.

Ideea creării la UTM a Centrului Național de Tehnologii Spațiale (CNTS) aparține de asemenea acad. Ion Bostan, prin intermediul căruia internaționalizarea valorificării spațiului cosmic a cuprins și Republica Moldova. Vasta activitate desfășurată sub egida sa în cadrul acestui centru – elaborarea și lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova, a atras atenția cosmonauților Vladimir Dejurov (Rusia), Dumitru Prunariu (România) şi Frank Lee Culbertson (SUA), Doctori Honoris Causa ai UTM, dar și a unor importante instituții de nivel european și global în domeniul ingineriei aerospaţiale – Agenției Spațiale Europene, Agenției Spațiale Române, Agenției Spațiale Federale „Roskosmos”, a întreprinderii aviatice „Saliut” din Moscova, cu o filială la Chișinău – TOPAZ, unica de la noi înzestrată să execute piese de mecanică fină pentru sateliți. Infrastructura de monitorizare, control și dirijare a zborului sateliților a CNTS include 6 laboratoare specializate, un cluster de antene telemetrice, 2 observatoare astronomice amplasate la Chișinău și Cahul cu punctul de sprijin în incinta Liceului Teoretic din satul Brânza, Cahul, toate interconectate cu fibră optică și comutate la Rețeaua Europeană. Oficiul Națiunilor Unite pentru afaceri spațiale a decis lansarea în spațiul cosmic, cu titlu gratuit, în septembrie 2020, a primului satelit moldovenesc „TUM Nano SAT” de pe bordul Stației Spațiale Internaționale. Memorandumul trilateral între Oficiul Națiunilor Unite, UTM și Agenția Spațială Japoneză care va efectua lansarea satelitului a fost semnat de rectorul UTM, prof. univ., dr. hab. Viorel Bostan pe 16 mai 2019.

Întrebat care este realizarea vieții sale, academicianul Ion Bostan răspunde fără ezitare: „Este afirmarea în timp a Universității Tehnice a Moldovei!” E și firesc. A condus acest colos educațional-științific timp de 23 de ani, răstimp în care i-a triplat numărul  de studenți și de specialități, transformând această unică instituție de învățământ superior de profil ingineresc de la noi în cea mai mare și mai vizibilă universitate din sistemul educațional național.

Faptul că astăzi o stradă, precum și liceul din satul natal Brânza, Cahul, unde a inaugurat recent, în premieră pe țară, un Planetariu, după ce instalase și o turbină eoliană, o stație fotovoltaică și calculatoare performante, îi poartă numele, iar ori de câte ori vine acasă de sărbători este întâlnit de băștinași cu pâine și sare, este dovada că savantul și Omul Ion Bostan știe să dea un sens superior vieții sale.

La multi ani!

Vivat, profesore Ion BOSTAN!