Sergiu Bejan – despre reparația sezonieră a drumurilor

Decanul Facultății Urbanism și Arhitectură, conf. univ.,dr. Sergiu Bejan, alături de directorul-adjunct al Administrației de Stat a Drumurilor, Ion Drucec, a abordat problema reparației sezoniere a drumurilor în cadrul emisiunii „Publika report”  la postul  Publica TV.

În urma precipitațiilor abundente sezoniere, drumurile au avut de suferit deteriorări serioase, motiv pentru care au fost inițiate lucrări pentru lichidarea gropilor apărute după topirea zăpezii. Așa-numita plombare a drumurilor se face cu beton asfaltic rece, pentru că vremea de afară nu permite utilizarea unui alt tip de materiale. Asfaltul rece poate fi turnat doar la temperaturi de +5 grade. Lucrările de  prelucrare și acoperire a unei suprafațe de 1 m.p. de groapă cu beton asfaltic rece se estimează la cca 160-180 de lei. În acest scop au fost pregătite cca 500 tone de mixtură asfaltică rece pentru toate drumurile naționale din republică.

Specialist în materie, cu doctoratul făcut în tema „Analiza performantei procesului de compactare dinamică prin vibrații pentru structuri rutiere” și susținut la Universitatea „Dunarea de Jos” din Galați, decanul Sergiu Bejan spune că în România nu sunt depistate asemenea degradări în masă a drumurilor. Aceasta se datorează în mare parte utilizării în mixtura asfaltică a bitumului modificat, ceea ce crește termenul de vâscozitate a bitumului (mixturile asfaltice rezistă, fără a intră în curgere, pe timp de vară, inclusiv la temperaturi de peste +50 grade, și sunt mai puțin rigide iarna). În consecință, metoda respectivă de așternere a covorului asfaltic sau tratamentele bituminoase aplicate periodic, sporesc durabilitatea drumului. Pe când bitumul pur, utilizat la noi, are proprietatea de a se întări în condiții de iarnă, devenind mai rigid, și chiar de a îmbătrâni în timp, iar sub acțiunea factorului dinamic al mijloacelor de transport, în cazul în care a depășit termenul de uzură de 7 ani,  carosabilul cedează, se deteriorează.

Defecte similare celor de la noi se regăsesc și în țările vecine – Ucraina, Rusia, în care se cunosc cel puțin 3 metode de reabilitare a unor asemenea defecte. Este vorba despre același asfalt preparat la rece, mizându-se însă pe baza de emulsii bituminoase care oferă posibilitatea de a repara defectele și degradările de drumuri sub formă de gropi chiar și într-un sezon mai umed. O altă variantă ar fi și utilizarea asfaltului turnat cu un surplus de bitum – o lucrare puțin mai scumpă, dar care permite efectuarea acestor reparații în condiții de până la -10, -15 sau în unele cazuri și până la -20 de grade. O a treia posibilitate ar fi utilizarea echipamentelor mai sofisticate care să conțină elemente de infraroșu sau ultraviolet, care încălzesc într-o cupolă o anumită suprafață de drum deteriorat până la temperatura de 220 de grade, după care se poate interveni la tratarea propriu-zisă a porțiunii de drum.

În opinia conf. univ., dr. Sergiu Bejan, problema degradării drumurilor își are sorgintea nu doar în așternerea covorului asfaltic propriu-zis, ci și în respectarea tehnologiei de construcție a drumurilor și chiar în etapele incipiente de proiectare a acestora – respectarea unui anumit unghi de scurgere a apelor care să evite acumularea și impregnarea acestora în straturile inferioare ale asfaltului, deteriorându-l în consecință. Toate acțiunile prevăzute la ora actuală atât la etapa de proiectare, cât și la cea de execuție se rezumă în mare parte la evacuarea apelor pluviale sau de suprafață, în acest sens fiind prevăzute declivități transversale, longitudinale, rigole laterale, rapide sau alte sisteme destinate pentru captarea și evacuarea apelor. Însă în unele sectoare situația este foarte complicată, în special, în paliere, unde avem zero declivități, sau în luncile unor râuri, care necesită ridicări de terasament, în rambleuri sau debleuri foarte mici, unde se fac acumulări de zăpadă sau alte precipitații. În asemenea cazuri lucrările de întreținere și mentenanță necesită o atenție sporită.  Și dacă în cazul administrației de stat a drumurilor aceste lucrări se află sub un control permanent și problemele se soluționează mai rapid, atunci în cazul administrațiilor publice locale (din centrele raionale, sate), în a căror jurisdicție acum doi ani a fost transmisă o anumită parte a rețelelor rutiere, acolo lucrurile se mișcă mult mai anevoios.

În acest sens, la Universitatea Tehnică a Moldovei, cu  aprobarea de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Educației și Cercetării, au fost inițiate două module foarte importante pentru gestionarii de drumuri atât  la nivel de administrație a drumurilor, cât și de administrație publică locală, în cadrul cărora oferim servicii educaționale de instruire a responsabililor de drumuri în vederea efectuării mentenanței sezoniere a drumurilor.

Ce ar trebui să împrumute specialiștii moldoveni de la partenerii, colegii din alte țări în sensul reabilitării drumurilor? După cum prevede Legea Calității nr. 721, cel puțin o dată la 5 ani, fiecare specialist trebuie să treacă un curs de recalificare, chiar dacă deține o diplomă de licență, pentru a fi la curent cu noile tehnologii și prevederi legale în domeniul în care activează. În cazul unei abordări serioase, din diferite perspective a problemei, vom putea miza și pe o calitate corespunzătoare a lucrărilor. Să nu uităm însă că reparația drumurilor pe timp de iarnă este de scurtă durată, lucrările respective fiind calificate doar ca intervenții de moment, pentru asigurarea respectării duratei de parcurs, dar și a securității la trafic a transportatorilor.