Repere privind dezvoltarea învățământului tehnic în Republica Moldova.
La 1 septembrie 1959, în cadrul Universității de Stat din Chișinău (prezent Universitatea de Stat din Moldova, USM) a fost deschisă specialitatea „Tehnica Măsurărilor Electrice”, iar din 1962 – specialitatea „Automatică și Telemecanică”. Fondarea Institutului Politehnic din Chișinău prin decizia Guvernului RSSM nr. 212 din 28 aprilie 1964 s-a efectuat în baza a 4 facultăți tehnice ale Universității de Stat și a Facultății de Electrificare a Institutului Agricol din Chișinău, cu instruirea studenţilor la 22 specialități în cadrul a 28 catedre.
În componenţa Facultății Electrotehnică în 1964 au fost fondate: Catedra Automatică și Tehnică de Calcul (şefi: L.KRASNOV – 1964; B. LADVIȘENCO – 1964-65; I. MAXIMOV – 1965-75; V. MARASANOV – 1975-88; S. IDRICEANU – 1988-90; V. GUȚU –1990-92; A. B. IZVOREANU –1992-93, 1999-2006; A. GREMALSCHI – 1993-99); Catedra Fizică (şefi: V. LANGHE – 1964-67; I. SAMUSI – 1967-84; M. MARINCIUC – 1984-95; D. ȚÎULEANU – 1989-99; M. VLADIMIR – 1995-2000; I. STRATAN – 2000-2009; A. RUSU – din 2009), iar în 1965 – Catedra Electronica Industrială (şef: V. TÎRZIU – 1965-74) şi a avut loc admiterea la specialitatea „Dispozitive semiconductoare”, în prezent – „Microelectronică și nanotehnologii”.
În componenţa Facultății de Mecanică în 1964-1967 a activat Catedra Mecanică Teoretică (şefi: A. MARINCIUC – 1964-69; A. CASIAN – 1969-76, 1981-2016; E. VITIU – 1976; V. CARAGANCIU – 1976-81; V. RUSU – din 2017).
La 17 iunie 1967, în baza Catedrelor Automatică și Tehnică de Calcul, Fizică, Mecanică Teoretica şi Electronică Industrială, a fost fondată Facultatea de Electrofizică (decani: I. SAMUSI – 1969-1981; V. TÎRZIU – 1981-1985; B. CHIRILENCO – 1985-1987; V. ȘONTEA – 1987-1994), cu pregătirea inginerilor la specialităţile „Automatică și telemecanică” şi „Dispozitive semiconductoare”. În 1968 a început pregătirea inginerilor la specialitatea „Construirea și producerea aparatajului radioelectronic” (azi – „Sisteme radio-electronice”). În 1969 a fost fondată Catedra Fizica Materialelor şi Dispozitivelor Semiconductoare (șef: I. MOLODEANU – 1969-1974). În 1971 acad. Serghei RĂDĂUȚAN a deschis Laboratorul de Micro-Optoelectronică (şefi: I. MOLODEAN – 1971-1989; V. DOROGAN – 1990-2017). În 1972 a fost fondată Catedra Construirea și Producerea Aparatajului Radio, azi – Departamentul Sisteme și Dispozitive Electronice (șefi: I. DOLGOV – 1972-73; I. CLISTORIN – 1973-90; V. BORSEVICI – 1990-95; Z. GULCA – 1995-97; I. MARDARE – 1997-2009; T. ȘESTACOVA – din 2009). În 1974 a fost constituită Catedra Tehnică de Calcul (Calculatoare) (șefi: S. ROTARI – 1974-86, 1994-95; I. BÎTCĂ – 1986-92; V. GÂSCĂ – 1995-2005; E. GUȚULEAC – 2005-2015; V. SUDACEVSCHI – din 2015). A demarat pregătirea inginerilor la specialităţi noi: din 1977 – „Construirea şi tehnologia aparatajului electronic de calcul”, din 1978 – „Maşini electronice de calcul și rețele” (Calculatoare) şi din 1979 – „Sisteme de prelucrare a informației și de comandă” (azi – „Tehnologii informaționale”). Prin fuzionarea catedrelor Fizica materialelor şi dispozitivelor semiconductoare și Electronica industrială, în 1974 a fost fondată Catedra Microelectronică şi Dispozitive Semiconductori (azi – Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală) (şefi: V. TÂRZIU – 1974-1980; T. ŞIŞIANU – 1980-2004; V. ŞONTEA – din 2004), cu filiale la uzinele „Mezon”, „Semnal” şi „Sigma”. În 1984 a fost efectuată admiterea la specialitatea „Sisteme automatizate de comunicații”, a fost proiectat şi începută construcţia edificiului Facultăţii (actualul bloc nr. 3), care a fost dat în exploatare în 1987. În anii următori au fost constituite Centrul de Calcul al Facultății (șef: B. VARZARI – din 1987), Catedra Sisteme de prelucrare automatizată a Informației și de conducere, actualmente „Tehnologii Informaționale” (şefi: V. MARASANOV – 1988-90; V. BEȘLIU – 1990-2015; D. CIORBĂ – din 2016), Catedra Matematica de Calcul și Programare (Informatica Aplicată) (şefi: A. POPESCU – 1989-2001; L. CARCEA – 2001-2007; V. MORARU – din 2007). În 1993 Institutul Politehnic a fost reorganizat în Universitatea Tehnică a Moldovei. Prin comasarea catedrelor Istoria românilor, Politologie și Filosofie s-a format Catedra Științe Socio-Umane (şefi: T. VÎRȚAN – 1994-96; I. VANGHELI – 1996-99; M. BRAGA – din 1999).
Începând cu 1994 Facultatea de Electrofizică a fost redenumită în Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică (decani: V. ŞONTEA – 1994-2004; I. BALMUŞ – din 2004). În această perioadă a demarat pregătirea inginerilor la specialităţile „Informatica și limbi moderne aplicate” (actualmente „Informatica aplicată”) – 1995, „Ingineria sistemelor biomedicale” – a. 2006, „Managementul informațional” – 2010, „Securitate informațională” – 2011, „Inginerie software” – 2017, „Robotică și mecatronică” – 2017, au fost constituite Filiera francofonă „Informatique” (1997) (directori: V. ȘONTEA – 1997-2010; L. CARCEA – 2010-2017; D. ISTRATI – din 2017) şi Filiera anglofonă „Computer Science” (directori: M. MIGLEI – 2001-2011; V. BOSTAN – 2011-2015; E. GOGOI – din 2016). În 2001 au fost iniţiate studii de master european.
În vara anului 1987 a fost luată decizia, prin care din cadrul Facultăţii Electrofizică în baza a specialităţilor „Proiectarea şi construirea aparatajului radio, „Construirea tehnicilor de calcul” şi „Telecomunicaţii”, a fost formată Facultatea de Radioelectronică (decan: B. KIRILENKO – 1987-1993), redenumită ulterior Facultatea de Radioelectronică și Telecomunicații (decan: I. CORNEA – 1993-2003), Facultatea Inginerie și Management în Electronică și Telecomunicații (decan: S. ANDRONIC – 2003-2016) şi Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii (decan: P. NISTIRIUC (2017). La facultate au fost fondate catedrele Electronică şi telecomunicații (şefi: N. SÎRBU – 1987-93; S. DIMITRACHI – 1993-98; N. BEJAN – din 1998), Sisteme optoelectronice (şefi P. NISTIRIUC (1997-2016), Telecomunicații (şef: I. AVRAM – din 2004). A fost iniţiată pregătirea inginerilor la specialităţile „Sisteme optoelectronice”, actualmente – „Rețele și software de telecomunicații” (1995), „Ingineria și management în telecomunicații” (1997).
În cadrul facultăţilor activează şcolile ştiințifice fondate de renumiţii savanţi S. DIMITRACHI, V. TROFIM, A. CASIAN, N. SÎRBU şi regretaţii S. RĂDĂUȚAN, T. ȘIȘIANU, V. DOROGAN, iar rezultatele obţinute de cercetătorii ştiinţifici au fost menţionate cu Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul Științei și Tehnicii: S. DIMITRACHI (1974); S. RĂDĂUȚAN (1983); T. ȘIȘIANU (1983); I. MOLODEAN (1983); I. SAMUSI (1983); V. TÎRZIU (1983); N. SÎRBU (1987); A. CASIAN (2004), I. TIGHINEANU (2004) şi recunoscute de comunitatea ştiinţifică internaţională conform citărilor în Google Scholar: O. LUPAN – 6531, I. TIGHINEANU – 3919, N. SÎRBU – 1130, E. MONAICO – 665, V. TROFIM – 555, D. ȚÎULEANU – 540, V. ȘONTEA – 516, V. CREȚU – 504, V. POSTICA – 465. Au fost organizate conferințele internaționale „Физические основы надежности и деградации полупроводниковых приборов” (3 ediții); „Microelectronics and Computer Science” (9 ediții); „Health Technology Management” (3 ediții); „International Conference on Nanotechnologies and Biomedical Engineering” (3 ediții); „Telecommunications, Electronics and Informatics” (4 ediții); Concursul internaţional anual de sisteme robotice „3L&3M” (I ediţie – în 2012)”; Concursul internaţional studenţesc anual „Ingineria Sistemelor Microelectronice – Sergiu Rădăuţan”, (I ediţie – în 2011)”; Concursul internaţional studenţesc anual „Earth Rover” (I ediţie – în 2011)” ş. a.
În prezent FCIM oferă studii universitare de licență şi master la 17 specialităţi, iar FET – la 7 specialităţi.
dr., prof. univ. Victor ŞONTEA,
dr., conf. univ. Ion BALMUŞ