Reformarea cercetării trebuie să fie racordată la interesele naționale și la exigențele europene

În cadrul unui comentariu recent, președintele AȘM, acad. Gheorghe DUCA, a menţionat succesele obţinute de AŞM, dar şi de comunitatea ştiinţifică din ţară. Apreciem activitatea AŞM privind diversificarea finanţării cercetării prin diverse proiecte – instituţionale, programe de stat, transfer tehnologic, pentru tineri cercetători. Deosebit de importante sunt proiectele pentru tinerii cercetători, menite să conducă la crearea motivaţiei pentru tineri de a se dedica cercetării ştiinţifice, astfel asigurând comunitatea ştiinţifică din ţară cu cadre ştiinţifice performante. Aceasta diminuează ruptura dintre generaţii, asigurând continuitate în cercetarea ştiinţifică. De asemenea, apreciem eforturile AŞM, care s-au soldat cu acceptarea cercetării naţionale în cadrul celor mai importante programe europene pentru cercetare (PC7 şi Orizont 2020)

În cadrul reformelor propuse susţinem iniţiativa AŞM privind constituirea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare, care va distribui alocaţiile bugetare pentru cercetarea ştiinţifică, inclusiv în bază de concurs. Această agenţie trebuie să fie independentă, ca să poată promova principiul: prin competitivitate – calitate, sunt rezultate – primiţi finanţate.

Am mai sugera ideea, potrivit căreia Comisia de Expertiză, care evaluează propunerile de proiecte ştiinţifice înaintate la concurs pentru a fi finanţate, să fie abilitată cu obligaţiuni şi responsabilităţi de a expertiza rezultatele anterioare ale colectivelor care solicită finanţare. Această Comisie poate fi afiliată Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, care pe parcursul multor ani a demonstrat capacitatea de a monitoriza şi a aprecia obiectiv calitatea în cercetare şi educaţie. Aceasta ar permite formarea unei autorităţi independente de evaluare şi asigurare a calităţii în învăţământul superior şi cercetare, subordonate, în exclusivitate, Preşedintelui Ţării.

În acest context, trebuie să accentuăm în mod special că reformarea cercetării în Republica Moldova este un proces multidimensional, care trebuie să fie racordat la interesele naţionale şi la exigenţele europene.

Viitorul cercetării în ţara noastră îl vedem prin integrarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică la nivel naţional, dar şi internaţional.

Consemnare:

Eugenia TOFAN,
Centrul Media al AŞM