Prezențe UTM-iste în revista „Akademos”

Consacrată consemnării a 70 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare din RM, ediția nr. 2 din anul curent a revistei AȘM „Akademos” (categoria „B”) inserează un șir de articole despre realizările savanților moldoveni, între care – personalități notorii, care au contribuit la înființarea și dezvoltarea Universității Tehnice a Moldovei – unica de profil ingineresc de la noi.

În pag. 21 revista găzduiește articolul „Un nou tip de transmisie planetară” despre activitatea acad. Ion BOSTAN, care la începutul anilor ҆80 a elaborat un nou tip de transmisie planetară, deosebită de cele clasice printr-un principiu nou de transformare şi transmitere a mişcării şi sarcinii, care a intrat în circuitul terminologic mondial cu denumirea „Transmisii planetare precesionale” (TPP) cu angrenaj multipar. Datorită avantajelor constructiv-cinematice unice, TPP au fost implementate în diverse domenii de aplicare: mecanisme de acţionare în aparatele cosmice de zbor; în complexele robotizate submersibile pentru extracţia concrețiunilor fero-manganice de pe fundul Oceanului Planetar de la adâncimi până la 7 000 m; în mecanisme de acţionare a sistemelor de orientare cu mişcări extrem de lente; în sisteme de reglare a presiunii în gazoductele magistrale; în tehnologii de extracţie a petrolului de la adâncimi mari; în industria de automobile; în mecanisme pentru transmiterea mişcării prin perete, în sistemele de conversie a energiei eoliene, energiei cinetice de curgere a apei și de orientare a panourilor fotovoltaice, în mecanica fină etc. La ele se raliază şi cercetările recente legate de elaborarea microsatelitului, în special a giroscopului. Aspectele inovaţionale în domeniu, din 1983 până în prezent, au fost protejate cu peste 170 de brevete de invenţie, iar tematica Transmisilor Planetare Precesionale, la recomandarea ministerului unional de resort, a fost inclusă în 1990 în programele de studiu obligatorii la disciplina „Organe de maşini pentru instituţiile de învăţământ superior tehnic”.

La rubrica „Științe inginerești și tehnologice” (pag. 62-76) au fost inserate alte două articole care scot în evidență activitatea prodigioasă a cercetătorilor UTM-iști.

Acad. Ion BOSTAN, dr., DHC Ioan-Marius PISO, dr. hab., prof. Viorel BOSTAN, dr. ing., prof. Alexandru BADEA, dr., conf. univ. Nicolae SECRIERU și dr. ing. Gabriel Viorel MANCIU relatează despre perspectivele cooperării Universității Tehnice a Moldovei cu Agenția Spațială Română în domeniul tehnologiilor satelitare. Articolul reflectă viziunea autorilor asupra perspectivelor cooperării internaționale în domeniul tehnologiilor satelitare, care se dezvoltă vertiginos, cu o extindere spectaculoasă în diverse domenii de interes științific, economic și social. În majoritatea țărilor europene preocupările în domeniul tehnologiilor satelitare câștigă tot mai mult teren în cadrul centrelor universitare și de cercetare, atrăgând în sfera cercetării noi adepți, în special din rândul tinerilor cercetători.

Domeniul tehnologiilor satelitare se impune tot mai pregnant în procesele de dezvoltare a proiectelor educaționale. În consecință, crește numărul universităților care lansează sateliți proprii, cu misiuni și obiective științifice diverse. Un exemplu elocvent este România. În ultimii ani spectrul tematic al cercetărilor științifice s-a extins vertiginos, au fost deschise noi școli științifice și structuri instituționale de cercetare-dezvoltare profilate pe domeniul tehnologiilor spațiale. RM face primii pași în acest domeniu. Odată cu semnarea, în iunie 2014, a Acordului de Asociere a RM la Programul European pentru cercetare-inovare Orizont 2020, se deschid noi oportunități de participare a comunității academice moldovenești la programele europene de dezvoltare a tehnologiilor spațiale.

Iar în articolul „Arhitectura rețelei stațiilor terestre de comunicații cu sateliți” autorii acad. Ion BOSTAN, dr., DHC Ioan-Marius PISO, dr. hab., profesor Viorel BOSTAN, dr., profesor Alexandru BADEA, dr., conf. univ. Nicolae SECRIERU, dr. Marius TRUSCULESCU, drd. Sergiu CANDRAMAN, drd. Andrei MARGARINT și drd. Vladimir MELNIC se referă la arhitectura și componentele rețelei stațiilor terestre de comunicații satelitare, controlul teleghidat al stațiilor terestre de comunicații satelitare, gestionarea datelor pentru recuperarea informațiilor în rețelele terestre, testarea controlului teleghidat al stațiilor terestre în condiții reale, conectarea infrastructurii centrului național de tehnologii spațiale cu Global Network Educațional pentru operațiuni prin satelit și viziunea autorilor asupra perspectivelor cooperării internaționale în domeniul tehnologiilor satelitare, care se dezvoltă vertiginos cu o extindere spectaculoasă în diverse domenii de interes științific, economic și social. În majoritatea țărilor europene preocupările în domeniul tehnologiilor satelitare câștigă tot mai mult teren în cadrul centrelor universitare și de cercetare, atrăgând în sfera cercetării noi adepți. Rețeaua de stații terestre pentru comunicații satelitare devine o platforma pentru o cooperare mai strânsă, în special pentru tinerii cercetători.

La rubrica „Științe fizice” (pag. 40-44) acad. Ion TIGHINEANU, directorul Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor al UTM, este prezent cu un articol „Nanotehnologiile schimbă lumea”. În rezumat se reiterează că nanotehnologiile vin cu soluţii pentru cele mai stringente probleme ale civilizaţiei – epuizarea resurselor naturale, poluarea mediului ambiant, încălzirea globală, eficientizarea tratamentului medical, diminuarea consecinţelor calamităţilor naturale. În lucrare sunt prezentate aspecte din istoria domeniului, începând cu utilizarea vitraliilor în biserici şi catedrale încă din Evul Mediu şi terminând cu sisteme multifuncţionale moderne. Ssunt descrise şi realizări concrete, cum ar fi crearea dispozitivelor electronice cu dimensiuni nanometrice, conectarea sistemelor fotonice la cele nanoelectronice, implementarea nanomaterialelor în biomedicină etc.

Iar la compartimentul „In memoriam” (pag. 58-59) acad. Boris GAINA, prof. univ. la FTMIA, împreună  cu acad. Gheorghe  DUCA, semnează articolul „La plecarea regretatului acad. Valeriu D. COTEA – patriarhul oenologiei românești”, în care este evocată contribuția sa la pregătirea cadrelor didactice de înaltă calificare din domeniul vitivinicol și savanților oenologi din Republica Moldova – profesorilor Constantin SÂRGHI, Emil RUSU, Nicolae TARAN, Pavel TATAROV, Anatolie BALANUŢĂ, Jorj CIUMAC, doctorilor habilitaţi Gheorghe ARPENTIN, Eugenia SOLDATENCO, Gheorghe SAVIN, Constantin DADU, Mihail PAPCEA, Victor ŢUŢUC, doctorilor în ştiinţă Grigore MUSTAŢĂ, Lidia GHERCIU, Eleonora OBADĂ, Liviu VACARCIUC, Sofronie CARPOV, Gheorghe NICOLAESCU ș.a.

Materialele respective pot fi accesate integral pe www.akademos.asm.md