International Science and Engineering Fair

Elevi din Moldova premiați  la cea mai mare competiție școlară de știință și inginerie din lume.

Participarea în anul curent, pentru a treia oară, a Republicii Moldova la Intel ISEF (International Scienceand Engineering Fair) – cea mai mare competiție de ştiinţă şi inginerie din lume dedicată liceenilor, desfăşurată în perioada 10-15 mai 2015, la Pittsburgh, Pennsylvania, SUA, s-a încununat cu două premii importante pentru echipele noastre, formate din elevii Diana Marusic, cl. a XI-a, Liceul Teoretic „I. Creangă” din Chişinău, şi Dumitru Savva, cl. a XII-a, Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești (conducător științific: Andrei Bragarenco, lector superior la Universitatea Tehnică a Moldovei) şi Laurenţiu Calancea și Gleb Vizitiv, cl. a XI-a, Liceul Teoretic „Orizont” din Durleşti.

Elevii noştri s-au evidenţiat printre cei 1.700 de liceeni-participanţi din 78 de ţări prin nişte invenţii utile şi inovatoare, cum ar fi o mănuşă inteligentă capabilă să interpreteze mişcările într-un mod inedit şi o tehnologie care ar putea scădea costurile răcirii şi încălzirii spaţiilor de locuit.

Discipolii profesorului UTM Andrei Bragarenco s-au evidenţiat şi în ediţia din anul trecut a concursului, iar anul acesta au decis să facă echipă, prezentând un proiect inedit apreciat cu premiul IV la categoria „Robotics and Intelligent Machines”. Este vorba despre o mănuşă inteligentă capabilă să interpreteze mişcările şi gesturile mâinii. Deşi pe piaţă există deja dispozitive similare, gadgetul creat de cei doi tineri în vârstă de 17 (Diana), respectiv 18 ani (Dumitru) este mult mai ieftin. Dacă o brăţară Myo costă peste 100 de dolari, mănuşa moldovenească a fost făcută cu numai 16 dolari, iar dacă ar ajunge să fie fabricată în serii mari, preţul ar scădea simţitor, chiar până la 5 dolari.

Cum s-a reuşit această performanţă? Diana Marusic și Dumitru Savva au ales un set de senzori mai ieftini, care însă fac minuni cu ajutorul unui software de inteligenţă artificială.

– Avem 5 magnetometri pentru degete şi un senzor care combină un accelerometru și un giroscop. Magnetometrii pot detecta poziția în comparaţie cu vectorul magnetic al Pământului. De regulă, mănușile inteligente folosesc accelerometri și giroscoape, senzori care costă între 10 și 30 de dolari. Iar un magnetometru costă 1 dolar și, având algoritmii eficienți, am reușit să facem acești magnetometri să se comporte ca un senzor cu giroscop și accelerometru, explică Diana, responsabilă de partea hardware a proiectului.

Este de apreciat şi faptul că cei doi liceeni au decis să facă public SDK-ul (Software Development Kit) – un nucleu software care le va permite doritorilor (programatori) să creeze diverse aplicații pentru mănușă. O posibilă utilizare a acestui gadget este interpretarea limbajului semnelor, datorită căruia persoanele lipsite de facultatea vorbirii ar putea comunica mai ușor, mănușa urmând să traducă gesturile în cuvinte rostite de telefon sau laptop. Gadgetul ar putea fi un succes comercial în ceea ce privește gamingul.

– Anul trecut, la ISEF, am testat un set de realitate virtuală și totul arăta foarte bine, dar nu puteam controla obiectele 3D. Cei mai mulți foloseau mouse-ul sau tastatura, iar noi ne-am gândit că am putea controla cu ajutorul mâinilor, spune Diana. De altfel, mănușile low-cost ar deveni cel mai îndrăgit controler pentru jocuri.

Cea de-a doua echipa participantă la concurs, formată din Laurenţiu Calancea şi Gleb Vizitiv, a inventat un sistem capabil să ajute la reducerea poluării şi reducerea facturilor la curent şi la gaze, care s-a învrednicit de premiul III la categoria „Energy: Physical”. Tinerii au folosit o tehnologie existentă într-un mod complet inedit. Cu ajutorul unor filtre polarizatoare, similare celor din ochelarii polarizaţi, ei au găsit o modalitate de blocare a razele de căldură, creând nişte ferestre care blochează căldura. Tehnologia lucrează, preponderent, prin blocarea razelor infraroşii.

Inovaţia ar avea cel mai mare impact în momentul în care ar fi aplicată clădirilor zgârie-nori. Adeseori, acestea sunt acoperite cu geamuri pe toată suprafaţa, iar proiectul liceenilor ar permite o scădere a costurilor pentru răcire cu până la 60%. Totodată, consumul de energie redus ar duce la o scădere a poluării. Tehnologia presupune o conexiune la reţeaua de curent electric, dar consumul este considerabil mai mic decât în cazul aparatelor de aer condiţionat, explică tinerii. Sistemul poate fi folosit şi în timpul iernii, nepermiţând căldurii să iasă din încăpere.

International Science and Engineering Fair

Print article Print article Conținutul website-ului utm.md este destinat exclusiv informării publicului larg. Preluarea materialelor se permite în limita a maximum 500 de semne, dar nu mai mult de jumătate din articolul preluat. În aceste condiţii, este obligatorie citarea sursei şi a autorului, iar în cazul portalurilor informaţionale – indicarea linkul ce conduce direct la sursă. Republicarea integrală a conținutului site-ului este interzisă în lipsa unui acord prealabil din partea Universității Tehnice a Moldovei. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați pe pr@adm.utm.md .