Inovaţii în învăţarea bazată pe PBL

La UTM a avut loc Conferința internaţională „Atunci când studenții preiau conducerea: îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei învăţământului superior prin inovaţii în învăţarea activă bazată pe probleme şi centrată pe student”, organizată în cadrul proiectului naţional Erasmus+ „Introducerea în RM a metodelor de învățare bazate pe probleme: sporirea competitivității și angajării studenților”. Au participat experţi internaţionali, profesori, studenţi, persoane interesate de noile metode de predare-învăţare.

Metoda de învăţare activă bazată pe soluţionarea problemelor centrată pe student contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii şi angajării absolvenţilor universitari pe piaţa muncii. Utilizând aceste metode, cadrele academice antrenate în predare și cercetare prezintă studenților  cele mai recente date privind evoluţia ştiinţifică. Învăţarea activă bazată pe probleme încurajează studenţii să lucreze independent, apelând la autoritatea cadrelor academice ca mentori şi autoritate de supraveghere. PBL (Problem Based Learning) este o filosofie modernă de învăţare, conform căreia procesul de învăţare implică studenţii în depistarea problemelor şi identificarea unor soluţii pentru depășirea acestora. Învăţarea activă centrată pe student, de asemenea, încurajează audienţii să urmeze obiective proprii de învăţare.

În cuvântul inaugural rectorul UTM, dr. hab., prof. univ. Viorel BOSTAN, a menționat:

Suntem onorați să fim gazda acestui important eveniment, și nu doar în calitate de coordonatori naționali ai proiectului, dar, în primul rând, pentru posibilitatea de a ne implica plenar în repunerea în discuție a valorilor pe care trebuie să le transmită astăzi instituțiile de învățământ și a modalităților în care acestea trebuie transmise. Sistemul educațional de tip sovietic, pe care l-am moștenit și care, poate, se preta în realitățile de atunci ale unei societăți planificate, astăzi nu mai este actual. Trebuie să conștientizăm că în noile condiții este nevoie de o legătură tot mai puternică între instituția de învățământ și societate, între cadrele didactice și discipoli. Iar aceasta înseamnă că trebuie să ne revedem atitudinea față de actul de predare, să schimbăm accentul de pe transmiterea cunoștințelor pe crearea competențelor, pe dezvoltarea personalității, pe lucrul individual și în echipă. Trebuie să trecem de la învățământul centrat pe profesor la învățământul centrat pe student, dat fiind că beneficiarii serviciilor educaționale oferite de universitate sunt studenții. Trebuie să-i dezvoltăm studentului spiritul de antreprenor, inițiativa și independența, să-i cultivăm competențe de a soluționa de sine stătător problemele cu care se confruntă. UTM se obligă să se implice plenar în procesul de transformare a actului de predare, în dezvoltarea aspectelor practice ale modernizării curriculare, în implementarea noilor abordări și experiențe didactice pe care le-am descoperit în instituțiile partenere, între care și Universitatea din Aalborg. Instruirea în domeniul ingineriei ne oferă multiple avantaje în implementarea conceptului PBL, pentru că un inginer trebuie să fie pregătit să rezolve zi de zi probleme reale pe care le pune în fața lui societatea. În acest sens, proiectul PBL este o platformă oportună pentru implementarea metodelor și strategiilor didactice moderne în formarea specialiștilor în domeniu.

Conferinţa a debutat cu raportul „Sinergia dintre cercetare şi învăţare în contextul predării bazate pe soluţionarea problemelor”, prezentat de coordonatorul internațional al proiectului Romeo ȚURCAN, conf. la Universitatea din Aalborg, Danemarca.

În atelierul „Politica programului de studiu orientată pe învăţare activă centrată pe student şi soluţionarea problemei” (moderator: Romeo ȚURCAN, Universitatea din Aalborg) a fost audiată comunicarea „Angajamentul social al universităţilor”. Prof. Olav Joe SØRENSEN (Universitatea din Aalborg) a menţionat că universităţile nu mai pot limita la faptul de a acumula cunoştinţe prin cercetare, pe care să le disemineze doar prin publicaţii, dar sunt obligate să contribuie direct la dezvoltarea societăţii. Unii au susţinut Universitatea antreprenorială, alţii au adoptat o formulă de învăţare bazată pe probleme şi centrată pe student, o parte mizează pe internaţionalizare pentru a profita de sinergia dintre culturi propunând modelul „Universitate Triple Helix”. Universitatea trebuie să ofere competenţe şi capacităţi necesare pieţei muncii în sinergie cu resursele disponibile.

Expertul internaţional Kenny LYNCH, Universitatea din Gloucestershire, a prezentat comunicarea „Învăţarea pentru a pregăti studenţii pentru ocuparea forţei de muncă şi educa cetăţeni”, în care şi-a împărtăşit experienţa de peste 20 de ani în proiectarea şi cercetarea prin metoda PBL. Ea se bazează pe un şir de investigaţii ştiinţifice privind constituirea abilităţilor de lucru în echipă, angajarea studenţilor în soluţionarea problemelor reale din parctică constituind astfel relaţii de încredere cu întreprinderea. Adeseori în activităţile incipiente de învăţare studenţii sunt dezamăgiţi, dar cu sprijinul profesorilor își cultivă încrederea în forţele şi competenţele proprii. Acest lucru îi motivează să înveţe, să se pregătească pentru a deveni buni angajați şi cetăţeni.

Participanţii au făcut un schimb de opinii privind remodelarea paradigmei învăţământului superior în RM prin îmbunătăţirea competitivităţii universităţilor, implementarea învăţării bazată pe probleme. În cadrul atelierului „Schimbarea relaţiei dintre student, profesor şi părţile interesate” (moderator: Olav Jull SØRENSEN, Universitatea din Aalborg) au fost examinate subiecte privind învăţarea PBL în educaţia spiritului antreprenorial, în medicină, în cultura organizaţională, la facultăţile de drept, schimbarea relaţiei student-profesor, stimularea relaţiilor întreprinderi-universităţi.

Atelierul „Inovaţii în învăţarea activă centrată pe student şi soluţionarea problemei” (moderator: Kenny LYNCH, Universitatea din Gloucestershire) a luat în dezbatere subiectele privind studentul inovator şi învăţarea activă PBL, inteligenţa emoţională şi eficacitatea lucrului în echipă, PBL și instruirea în specialitatea administraţia publică, implementarea instrumentelor interactive în predarea dreptului penal.

Orientarea studentului spre învăţarea PBL a fost expusă de experţii internaţionali Friedhelm EICKER, Christoph BOHNE, Gesine HASELOFF, Universitatea din Siegen. Studenţii trebuie să înveţe nu doar să preia informaţii, dar și să dobândească aptitudini și competenţe, individual sau în grup, pentru a soluționa probleme concrete. În acest sens, ei au nevoie de îndrumare şi sprijin. Acest ajutor poate fi asistat prin utilizarea metodei PBL.

Informând audienţa despre experienţa UTM privind învăţarea centrată pe student, dr. hab., prof. univ. Larisa BUGAIAN, prorector UTM, a subliniat că învăţarea centrată pe student este un cadru conceptual educaţional, profund diferit de cel de acum câteva decenii și promovat activ în prezent. Piaţa forţei de muncă şi procesul de globalizare necesită o regândire aprofundată a procesului educaţional. Studentul devine participant activ al procesului de învăţare. Scopul rezidă atât în a asimila curriculumul, cât şi în a dezvolta aptitudini profesionale racordate la cerinţele pieţei. Aceasta înseamnă că studentul trebuie să-și gestioneze de sine stătător procesul de învăţare. Toate acestea conduc la schimbări de paradigmă la nivel de predare, învăţare, evaluare. Adoptarea învăţării centrate pe student schimbă rolurile şi relaţia profesor-student. O nouă valenţă capătă şi lucrul în echipă: studenţii beneficiază de un ritm individual de studii, sarcini de învăţare corelate cu necesităţile şi interesele lor. Se modifică şi modalitatea de evaluare a competenţelor, cunoştinţelor, care reprezintă, de fapt, succesul lor propriu.

Pe parcursul atelierului „Impactul TIC asupra învăţării PBL centrate pe student şi soluţionarea problemei privind predarea şi elaborarea curriculumului” (moderator: prof. Ralph DEHER, Universitatea din Siegen) au fost prezentate comunicări privind dezvoltarea PBL şi utilizarea acestei metode în domeniul științelor inginereşti (prof. Ralph DREHER, Universitatea din Siegen), unele consideraţii privind consolidarea competitivităţii universitare (prof. John REILLY), stimularea studenţilor în scopul educaţiei profesionale bazate pe experienţe (prof. Olle ten CATE), eliminarea constrângerilor curriculare prin intermediul TIC (Mihaela BALAN, Rostislav CĂLIN, Dumitru CIORBĂ, UTM), avantajele utilizării simulărilor de afaceri ca metodă de învaţare experimentală (Clive KERRIDGE, Şcoala de Business Aston din Birmingham), învăţarea conform noului cadru digital prin sincronizarea şi furnizarea asincronă (Colin SIMPSON, Robert WHITEHOUSE, Universitatea din Gloucestershire).

Conferinţa a inclus o platformă de dezbateri cu genericul „Încurajarea studenţilor pentru a prelua rolul de lider în formarea profesională – experienţe din ultimul deceniu” şi atelierul-seminar „Schimb de experienţă pedagogică de formare bazată pe PBL”, în cadrul căreia formatorii de la universităţile-partenere şi-au împărtăşit experienţa privind metoda bazată pe soluţionarea problemelor și rezultatele vizitelor întreprinse la Universitatea din Siegen, Germania şi Universitatea Regală din Stockholm, Suedia în vederea studierii programelor de instruire centrate pe student și posibilele soluţii şi aplicaţii pentru universităţile din RM.