Dezbateri publice privind consolidarea autonomiei universitare

În perioada premergătoare adoptării Codului Educației, când în învățământul superior se resimțea acut necesitatea unor restructurări sistemice, menite să contribuie la îmbunătățirea pregătirii cadrelor, mai multe universități – UTM, USM, ASEM, USMF, USB – au accesat proiectul „Consolidarea autonomiei universitare în RM” (EUniAM) din cadrul programului comunitar TEMPUS-IV. Proiectul a fost acceptat pentru perioada 15.10.2012-14.10.2015 cu un grant de circa 1 mil. de euro.

La finalizarea preliminară a cercetărilor, pe 26 mai 2015 a fost organizată o masă rotundă cu genericul „Dezbateri publice a propunerilor legislative privind consolidarea autonomiei universitare în sectorul învățământului superior din RM”.

În cuvântul inaugural, coordonatorul național al proiectului dr. hab., prof. univ. Larisa Bugaian, prorector UTM, a subliniat că echipa a atins obiectivele principale stabilite pentru proiect: a evaluat legislația națională și sistemul existent de autonomie universitară aplicat în instituțiile din RM, a studiat sistemul de guvernare universitară aplicat în instituțiile de învățământ superior dintr-un șir de țări ale UE, precum Danemarca, Lituania, România, Scoția și Suedia și a formulat mai multe propuneri.

Prezentă la eveniment, Maia Sandu, ministrul educației, a apreciat înalt activitatea echipei proiectului și a reiterat că țara noastră trebuie să asigure un învățământ de calitate, iar propunerile și concluziile ce vor fi făcute la finalizarea proiectului vor contribui la modernizarea învățământului superior din țara noastră Or, când grație Codului educației autonomia universitară a devenit realitate, trebuie să se conștientizeze că aceasta acordă mai multe drepturi, dar și presupune mai multă responsabilitate.

Coordonatorul internațional al proiectului R. Țurcan, conferențiar la Universitatea Aalborg din Danemarca, a enunțat că 19 universități de stat din RM din cele 33 existente, instruiesc 85 la sută din studenți. Pentru o țară săracă sunt prea multe, mai ales că doar 22% din absolvenți, conform ultimelor statistici, își găsesc un loc de muncă imediat după absolvire. Imperativul zilei este că universitățile finanțate de stat trebuie să-și concentreze eforturile pentru a deveni veritabile centre universitare. Noi propunem să se fuzioneze, să se comaseze, astfel încât noile entități formate să poată oferi calitate în procesul de predare, cercetare și transfer de cunoștințe.

Experții au propus în baza instituțiilor de învățământ superior de stat să fie constituite 7 universități publice: 4 naționale în Chișinău (ASEM, USM, USMF, UTM) și 3 regionale (Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de Stat din Cahul și Universitatea de Stat din Tiraspol). Totodată, proiectul prevede o restructurare cardinală a Academiei de Științe. Toate institutele de cercetare ale acesteia urmează să fie integrate în universități pentru asigurarea, într-un final, a legăturii logice: predare – cercetare – transfer de cunoștințe.

Expertul internațional J. Reilly, Marea Britanie, în rezultatul examinării raportului preliminar despre lucrul efectuat în proiect, a prezentat un aviz asupra raportului proiectului cu genericul „Riscuri, finalități, principii de bază, capacitatea și responsabilitatea universitară”, făcând unele constatări și concluzii dure. De la 2009 încoace, numărul de studenți moldoveni a scăzut cu 25%. În 2013, bunăoară, 21% din locurile planificate de universități nu au fost acoperite; iar în 2014 – deja 35%. Tendința se menține, având în vedere situația demografică, dar și ofertele generoase de burse ale țărilor străine pentru moldoveni, dubla cetățenie, liberalizarea regimului de vize, mobilitatea oferită de Procesul Bologna. Este nevoie urgentă de restructurarea sistemului de învățământ superior finanțat de la bugetul de stat.

În continuare, membrii consiliului rectorilor, reprezentanții organelor de stat și ai universităților, invitații speciali au audiat comunicările liderilor grupurilor de lucru constituite în proiect.

Astfel, dna A. Niculiță, prorector USM, a prezentat rezultatele cercetărilor privind autonomia organizațională: guvernare și management; dna A. Cotelnic, prim-prorector ASEM, a adus la cunoștință sugestiile ce vizează autonomia financiară: formula pentru finanțarea predării și cercetării; dna D. Pojar, șefa departamentului resurse umane și planificare a USB, s-a referit la autonomia resurselor umane: capacitatea și responsabilitatea universitară, iar dl P. Todos, prim-prorector UTM, a informat audiența despre autonomia academică și Cadrul național al calificărilor.

În cadrul mesei rotunde, dr. N. Velișco, șef de direcție la ministerul educației, acad. I. Bostan, acad. Gr. Belostecinic, dr. hab. L. Șavga, dr. hab. Gh. Popa și alții au făcut un schimb amplu de opinii, menite să contribuie la perfectarea cadrului legislativ ce reglementează învățământul superior din RM, la reformarea și modernizarea sectorului, la consolidarea și extinderea autonomiei universitare.

Dezbateri - Acer