Academicianul Sergiu Rădăuţanu comemorat la UTM

În data de 17 iunie UTM a convocat o conferință de comemorare a primului rector „In memoriam: academicianul Sergiu RĂDĂUȚANU – 90 de ani de la naștere”. 

În holul din blocul central al UTM Biblioteca tehnico-științifică a vernisat o galerie de imagini fotografice de epocă și o expoziție de lucrări și brevete ale regretatului omagiat. În Aula Senatului au fost prezenți profesorii care au stat la leagănul UTM alături de primul ei rector, discipoli – foști doctoranzi ai regretatului savant, profesori de ieri și de azi, membri ai Senatului recent aleși, reprezentanți mass-media.

Salutând cordial audiența, moderatorul dr. hab., prof. univ. Valerian DOROGAN, prorector UTM, a subliniat în debutul evenimentului că este de datoria noastră să ne cinstim înaintașii.

Dr. hab., prof. univ. Viorel BOSTAN, rectorul UTM, a mulțumit cordial celor prezenți pentru participare la acest popas aniversar și a ținut să sublinieze că fără a ne cunoaște trecutul nu avem viitor. Or, este de datoria noastră să cunoaștem istoria înaintașilor noștri celebri și prin activitatea curentă să continuăm cauza pentru care ei au trudit, au suferit, s-au jertfit.

Acad. Ion TIGHINEANU, prim-vicepreședinte al AȘM, directorul Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor al UTM, a dat citire unei comunicări științifico-practice: „Academicianul Sergiu RĂDĂUŢANU în activitatea ştiinţifică”.

Apoi la tribuna omagială s-au perindat prof. univ. Aurel MARINCIUC, coleg și prieten al acad. S. RĂDĂUȚANU, dr. hab., prof. univ. Viorel TROFIM, acad. Leonid CULIUC, dr. hab., prof.univ. Ion VALUȚĂ, acad. Ion BOSTAN, acad. Boris GĂINĂ, acad. Valeriu CANȚER, dr., prof. univ. Victor ȘONTEA, m. c. Ion GERU, dr. hab., prof. univ. Emil RUSU, care au scos în lumină crâmpeie din viața și activitatea protagonistului comemorat, menționând că a fost un deschizător de drumuri în învățământul superior și în cercetare, desfășurând o activitate rezonanță, al căror ecou se resimte și azi: a organizat conferințe științifice unionale la Chișinău; ne-a reprezentat cu demnitate la foruri științifice unionale și internaționale; a invitat în anul 1996 la Chișinău prima Conferinţă ştiinţifică NATO; a inițiat după declararea Independenței RM o colaborare fructuoasă pe multiple planuri cu instituții de învățământ și entități de cercetare din România; fiind la cârma IPC timp de nouă ani, a pus bazele învățământului ingineresc în RM, a construit clădiri, a înzestrat cu echipament laboratoare, a format un colectiv profesoral închegat, a căutat și a angajat tineri ingineri din rândul băștinașilor – absolvenți ai instituțiilor de profil din URSS și i-a recomandat la studii în doctorantură; s-a manifestat ca o personalitate sociabilă și binevoitoare, un savant înnăscut, un organizator priceput și un administrator talentat, întruchipând modelul profesorului universitar, a fost un Om de o înaltă cultură, de o modestie proverbială, mereu cu chipul deschis și zâmbetul pe buze, iubitor de oameni. Grație lui, și moldovenii au devenit ingineri.

De la tribuna conferinței s-a subliniat că acad. S. RĂDĂUȚANU nu este uitat la UTM: baza de date SCOPUS demonstrează că lucrările sale sunt actuale pentru comunitatea științifică mondială: până în prezent 114 lucrări ale dumnealui au fost citate de 308 ori;

Anual, Catedra microelectronică și inginerie biomedicală a FCIM, din 2011, organizează un Concurs studenţesc internaţional de creație „Ingineria sistemelor microelectronice – Sergiu Rădăuţanu”.

Ar mai fi multe de făcut pentru a-i înveșnici memoria – atât în cadrul UTM, cât și la AȘM, dar și la scară națională, inclusiv ar fi binevenită inaugurarea unei conferințe științifice internaționale cu genericul „Lecturile acad. S. RĂDĂUȚANU în domeniul semiconductorilor” (sau cu un generic de profil ingineresc mai amplu), convocată de UTM o dată la 5 ani .

Participanții la eveniment au fost unanimi în părerea că trebuie să urmăm exemplul acad. S. RĂDĂUȚANU prin muncă asiduă, zi de zi, și astfel să-i cinstim memoria…

Fișier biografic

Sergiu RĂDĂUŢANU (17 iunie 1926 – 6 martie 1998) a fost un specialist notoriu în domeniul fizicii şi chimiei materialelor semiconductoare. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar (1967), membru corespondent (1970) şi membru titular (1972) al AȘM.

După absolvirea Facultăţii de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău (1955), a urmat doctorantura la Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Leningrad (1955-1958). A activat ca cercetător ştiinţific la Secţia de Fizică şi Matematică a Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS (1959-1961), a fondat şi a condus Laboratorul de Compuşi Semiconductori al Institutului de Fizică Aplicată al AȘM (1961-1998). A condus (din 1973) Consiliul ştiinţific din Moldova în problema „Fizica şi chimia semiconductorilor”. Vicepreşedinte al AŞM (1990-1995) şi, concomitent, director al Centrului de Materiale Semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM (din 1993).

În calitate de fondator şi prim-rector al Institutului Politehnic din Chişinău (1964-1973) a acordat o atenţie sporită pregătirii cadrelor de ingineri (deschiderea unor noi facultăţi, dotarea laboratoarelor cu aparataj modern, construcţia blocurilor de studii şi a căminelor, formarea unui colectiv profesoral din specialişti de înaltă calificare etc.) şi dezvoltării cercetărilor în domeniul ştiinţelor inginereşti. Deputat şi Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM (1967-1971).

Fondator al şcolii ştiinţifice în domeniul fizicii şi tehnologiei semiconductorilor din RM. A iniţiat şi a dezvoltat cercetări în fizica şi chimia semiconductorilor binari, ternari şi multinari, fizica senzorilor şi dispozitivelor în baza lor; tehnologia de obţinere, caracterizarea şi studiul materialelor cu proprietăţi semiconductoare, magnetice, supraconductoare; electronica solidului, energetica fotovoltaică. A elaborat tehnologia de obţinere a unui spectru larg de compuşi ternari de tipul ZnIn2C4, ZnGa2C4, CdIn2C4, CdGa2C4, cu o varietate de proprietăţi optice, electrice şi radiative: fenomenul politipiei structurale, efectul radiaţiei coerente, memoria optică, caracteristica neliniară de tip N cu aspecte importante din punct de vedere ştiinţific şi aplicativ. A descoperit o clasă nouă de compuşi ternari de tipul CdCr2S4, care posedă proprietăţi de semiconductori magnetici. Rezultatele investigaţiilor au fost prezentate în peste 900 de lucrări ştiinţifice, publicate în ţară şi în străinătate, inclusiv monografiile: Арсенид и фосфид кадмия (1976, în colab.); Полупровoдники системы ZnS-In2S3 (1980, în colab.); Магнитные полупроводники на основе селенхромита меди (1984, în colab.); Многокомпонентные холькогениды AII B2III C4VI (1990, red.). A fost redactor al Dicţionarului politehnic rus-moldovenesc (1983). Este deținător a 120 de brevete de invenţie. A pregătit 60 de doctori şi 12 doctori habilitaţi în ştiinţe. A participat la cca 200 de forumuri ştiinţifice naționale şi internaţionale, expoziţii. A ţinut prelegeri la universităţi şi instituţii de profil din Rusia, Ucraina, Ţările Baltice, Belarus, Uzbekistan, Azerbaidjan, România, Italia, Franţa, Germania, SUA, Japonia, Marea Britanie, Coreea, India, Canada ş.a.

După proclamarea Independenței RM, a impulsionat relațiile de colaborare dintre savanții și corpul profesoral din RM și România. Primul membru de onoare al Academiei Române ales după 1991, preşedinte al Societăţii Ştiinţifice „D. Cantemir”, președinte al Fundației „D. GUSTI”, membru al Academiei Inginereşti din Rusia, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Cosmonautică, DHC al UTM, ASEM, Universităţii de Vest din Timişoara, al Universităţii „Transilvania” din Braşov, Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, Universităţii Pedagogice de Stat „K. Ţiolkovski” din Kaluga (Federaţia Rusă), Universităţii Tehnice din Atena (Grecia). Dublu laureat al Premiului de Stat, decorat cu „Ordinul Republicii”, de două ori cu Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă” şi cu 8 medalii.