În perioada 18-20 mai 2018 UTM a organizat a XIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „CUCUTENI-5000 Redivivus: știinţe exacte şi mai puţin exacte”, în parteneriat cu Forul Democrat al Românilor din Moldova, UT „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România; Institutul Patrimoniului Cultural, AŞM; Consiliul raional Ialoveni; primăriile Ialoveni, Costești, Colibași; Muzeul Serviciului Vamal al RM; Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „Gh. Apostu” din Bacău; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi; Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-prim”, Chişinău.
Participanții la Simpozion au fost salutați de către prof. univ., dr. hab. Valeriu DULGHERU, moderatorul evenimentului; prof. univ., dr. hab. Viorel BOSTAN, rectorul UTM; prof. univ., dr. ing. Nicolae SEGHEDIN, prorector UT „Gh. Asachi”; poetul-academician Nicolae DABIJA; prof., dr. ing. Vasile PUIU, Universitatea „V. Alecsandri”; Mihai TUN, ex-primar de Cucuteni; dr. ing. Lorin CANTEMIR, prof. UT „Gh. Asachi”; prof. univ., dr. ing. Liviu Alexandru SOFONEA, Sibiu; Natalia PETREA; primar de Costești.
În cadrul celor două plenuri au fost audiate comunicări despre cultura Cucuteni, Centenarul Unirii, istoria educației, știinţelor și artelor, istoria tradiţiilor culturale româneşti: despre Apolo și Zamolxis în tăblițele de la Sinaia; descoperiri recente, foarte importante, ale unor artefacte din Cultura Cucuteni; cultura Cucuteni și cultura Yangshao – întâmplare sau destin comun; istoria și cultura RM în biblioteca digitală „Dacoromanica” (București); patrimoniul Axioticum; D. POPOVICI și E.POPOVICI – fruntași ai luptei pentru unirea Bucovinei cu Patria Mamă; prezențe ale habitatului și culturii Cucuteni în Bucovina; evocarea ședinței Sfatului Țării din 27 martie 1918 în memorii; transportul feroviare în Europa: ieri, azi, mâine și poimâine; arta populară, literatura și ingineria românească în context european; obuzierele Krupp-Iași fabricate la Nicolina; întrucât „in vino veritas”, rămâne întrebarea: unde, când și cum a apărut vinul; asociația femeilor ortodoxe române în primul război mondial; avioanele viitorului; istoria ceasului de turn de la Palatul culturii din Iași; arheologie lingvistică; evoluția tehnicii agricole în România în sec. XX; ciclul carbonului pe Terra; dinamica unui simbol literar – calul ș.a.
Dat fiind că ediția curentă a Simpozionului este prima desfășurată după plecarea în eternitate a regretatului prof. Valerian DOROGAN, prorector UTM – unul dintre fondatorii acestei platforme științifico-didactice și culturale cu rezonanță internațională, comemorarea sa a fost însoțită de lansarea a trei publicații monografice.
Prof. Valeriu DULGHERU a prezentat monografia colectivă „Un visător basarabean – in memoriam Valerian DOROGAN” despre viața și activitatea protagonistului în viziunea colegilor și prietenilor, bogat ilustrată, într-o ținută poligrafică de excepție.
Dr. ing. Lorin CANTEMIR a comentat monografia recent apărută la Editura Amphion din Bacău „Geogonstrucțiile arhaice din Dacia – o reabordare actuală”, în care un colectiv de autori, inclusiv regretatul V. DOROGAN, analizează căile de comunicație și construcțiile defensive din Dacia Felix, Imperiul roman, inclusiv locul, rolul și construcția „Valului Traian” din sudul Basarabiei și Muntenia.
Iar prietenul Constantin TUDOSE a editat volumul de memorii „Un român ce-și dorea să soarbă Prutul”, având ca epigraf aforismul lui V.DOROGAN: „…Eu tot mă împiedic de un râu când vin ala obârșie, beau din el de fiecare dată când îl trec, dar nu reușesc să-l sec. Ajutați-mă fraților…”.
În data de 19 mai 2108 participanții la Simpozion au vizitat Casa olarului din s. Hoginești, r. Călărași, Muzeul naturii din rezervația „Codru”, Muzeul de istorie a Serviciului vamal al Republicii Moldova din or. Ialoveni; iar în data de 20 mai 2018 au asistat la parada portului popular. Clipa astrală a evenimentului întru înveșnicirea sufletului românesc, pentru cei care simt și cugetă românește, a fost tradiționalul Festival al cântecului și dansului popular „Hora care ne unește!”, unde au evoluat colective artistice din RM, sudul Basarabiei și din România.
Până în prezent, Simpozionul internaţional „CUCUTENI-5000 Redivivus: știinţe exacte şi mai puţin exacte” a avut 13 ediții: dintre care 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 11, 13 au fost organizate de UTM, iar 4, 6, 10 și 12 – ctitorite de UT „Gh. ASACHI”, Iași, și Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, iar ediția a 8-a a avut loc la Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava. Ediția următoare va fi organizată la Iași. „Cucuteni 5000-Redivivus” se referă la tot ce ţine de cultura şi civilizaţia Cucuteni, care se regăseşte pe o suprafaţă de cca 300 000 km pătraţi, începând din sud estul Transilvaniei, zona Braşovului si a Brăilei, cuprinzând toată Moldova cu excepţia unei părţi din sud-est, și oprindu-se în nord în Galicia, Volhînia, Ucraina de vest pană la Niprul mijlociu, satul Tripolie ca punctul nord-estic cel mai avansat. Elementele acestei culturi încep din epoca finala a pietrei şlefuite până la apariţia podoabelor din aramă, situându-se între anii 3600 și 3400 î.e.n. Această cultură este cunoscută mai mult prin ceramica specifică pictată tricrom cu alb, crem, roşu crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate. Dar ar fi, interesant să se cunoască şi alte aspecte ale culturii şi civilizaţiei cucuteniene: cultivarea cerealelor, uneltele aferente, locuinţele, organizarea socială, tradiţiile, portul şi celelalte aspecte ale vieţii spirituale şi materiale. An de an participanții la simpozion aduc noi artefacte.
[av_gallery ids=’39247,39248,39249,39250,39251,39252,39253,39254,39255,39256′ style=’big_thumb’ preview_size=’featured_large’ crop_big_preview_thumbnail=’avia-gallery-big-crop-thumb’ thumb_size=’featured_large’ columns=’10’ imagelink=’lightbox’ lazyload=’avia_lazyload’ av_uid=’av-s6u6wt’ admin_preview_bg=”]