Franţa anunţă o reformă profundă a BAC-ului, dar și a admiterii la universitate

Franţa a anunţat o transformare profundă a bacalaureatului său, examen sacrosant apărut în timpul lui Napoleon care nu mai răspunde însă nevoilor moderne de formare, potrivit preşedintelui Emmanuel MACRON, care vrea să introducă o reformă majoră în domeniu, relatează AFP.

Noul bacalaureat, a cărui primă sesiune va avea loc în 2021, nu va mai conţine decât patru probe scrise, printre care franceza şi filosofia, precum şi un mare examen oral, în timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anunţat miercuri ministrul educaţiei, Jean-Michel BLANQUER.

Bac-ul, cum este supranumit, a devenit „un monstru organizaţional”, a estimat recent un raport privind reforma sa. Examenul, care are loc la finalul studiilor secundare şi reprezintă o etapă obligatorie înainte de învăţământul superior, nu pregăteşte suficient elevii pentru continuarea studiilor, potrivit textului.

Numeroase guverne franceze care au încercat să reformeze Bac-ul şi-au rupt dinţii în acest examen criticat, dar emblematic, notează AFP.

Reforma ar urma să apropie Bac-ul francez de modelele mai puţin specializate ale vecinilor săi.

Potrivit lui Jean-Michel BLANQUER, examenul şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat. Cele 40% rămase vor proveni din aşa-numitul „control continuu” şi notele şcolare (10%), „pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului”. „Controlul continuu” înseamnă o serie de „probe comune” semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă naţională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alţi profesori decât cei ai elevului.

Ministrul a anunţat sfârşitul seriilor L (literar), ES (economic şi social) şi S (ştiinţific) pentru Bacalaureat. „Vrem să oferim mai multă decizie elevilor şi să evităm ierarhiile artificiale între serii”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.

În locul seriilor L, ES şi S, elevii vor urma un trunchi comun şi vor alege trei materii aşa-numite „specialităţi” în primul an, care vor fi reduse la două în anul terminal.

În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia şi învăţământul moral şi civic, două limbi de circulaţie, sportul şi o nouă disciplină intitulată umanism ştiinţific şi digital.

Printre „specialităţi” se află matematicile, fizica-chimia, ştiinţele vieţii şi ale Pământului, istoria-geografia şi geopolitica, ştiinţele economice şi sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi şi literaturi străine, ecologie-agronomie şi teritorii, arte, ştiinţe din domeniul ingineriei, digitale şi informatice.

Această reformă, promisă de Emmanuel MACRON în cadrul campaniei electorale, intervine aproape în paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la începerea anului universitar 2018.