Drum lin spre eternitate, maestre Leonid Busuioc

Ne zguduie o veste tristă. A plecat spre cele eterne pedagogul, ziaristul, filosoful Leonid Busuioc (18.09.1930 – 17.12.2017), un nume de referință pe tărâmul scrisului, o legendă a ziaristicii pedagogice autohtone.

A lucrat de la vârsta de 17 ani – aproape șapte decenii, și în tot acest răstimp a arat pe ogorul pedagogiei. Mai întâi în şcoală, apoi în presa pedagogică şi ani buni aici, la UTM, fiind primul redactor-şef (1998-2008) al ziarului „Mesager Universitar”.

În perioada interbelică a studiat la Liceul „B. P. Haşdeu” din Chişinău (amplasat în actuala clădire a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei), în 1947 a absolvit şcoala pedagogică din oraşul Orhei, pe atunci aflat în ruinele Războiului al Doilea Mondial. A pus apoi plugul în brazdă la şcoala din satul Dereneu, Călăraşi. S-a înfrăţit cu pedagogia – învăţământul: după Dereneu a urmat facultatea la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, a fost profesor la şcoala medie din Criuleni, profesor la şcoala pedagogică din Bender. A predat un timp la Facultatea de Jurnalism, la USM. În 1957 a trecut în ziaristică, dar ziaristică tot pedagogică – la ziarul „Cultura Moldovei”, redenumit ulterior „Cultura”, „Învăţământul Public”, „Făclia”.

În virtutea domeniului pe care îl aborda în ziaristică – învățământul, a fost unul dintre primii care a scris despre Politehnica de la Chișinău. În 1964 primise cu entuziasm vestea înființării acestei instituții. Tânăr ziarist pe atunci, a scris o informaţie cu titlul „Politehnica la Chişinău? Sună!”. Ulterior, acea informaţie a fost preluată şi de un ziar central de la Moscova. În timp, a colaborat fructuos cu primul rector, legendarul Sergiu Rădăuţanu, cu următorii rectori Vladimir Antoseac şi Vasile Calmuţchi și, în special, cu talentatul manager, reputatul om de ştiinţă, academicianul Ion Bostan. A scris multe articole, cunoştea Politehnica, la fel și ziarul ei „Inginerul”. Când, peste ani, în 1998, rectorul Ion Bostan l-a invitat să lucreze la UTM, a venit cu entuziasmul de altă dată. „Inginerul” nu mai apărea de 7-8 ani. Aşa a devenit redactorul-şef al noului ziar al UTM – „Mesager Universitar”, o publicaţie educativ-pedagogică prin definiţie, precum o numea. Având în spate școala vieții, ar fi făcut cinste oricărui loc. Cinstea a fost de partea UTM, având la cârma proaspăt înfiripatului ziar universitar un jurnalist emerit, un filosof.

Obișnuia să spună că viața se citește în ochi și că avuse în ochii multor oameni plăcerea vieţii, viaţa şi munca fiind pentru el sinonime. Iar noi, cei care l-am urmat, îi vom mulțumi etern – pentru şcoală, pentru şcoala vieţii în general.

Drum lin spre eternitate. Dumnezeu să vă aibă în pază, maestre.

 

P.S. Funeraliile vor avea loc mâine, 19.12.2017, la cimitirul „sf. Lazăr”, mitingul de doliu urmând să înceapă la ora 9.00, în incinta Centrului „Ritus” de pe teritoriul cimitirului. Pentru doritorii de a-și lua rămas bun va fi pus la dispoziție un autocar, care va pleca la ora 8.00, din fața blocului central al UTM (bd. Ștefan cel Mare, 168).