Iubiți profesori!
În această zi de toamnă arămie dorim să exprimăm în cuvinte tot belșugul muncii dvs. Poate nu vom reuși să cuprindem acest necuprins, dar vrem să știți că sunteți pentru noi, mereu, o carte deschisă, un model de viață, o călăuză, lumină, dor, aripă, zbor. Ca pâinea caldă, ca mângâierea mamei, ca dulcele mierii și imensitatea mării. Un izvor nesecat, din care mai avem și avem de învățat…
Mai opriți-vă o clipă, trageți aer în piept și lăsați Timpul să treacă pe-alături.
Pentru noi ați fost și rămâneți aceeași tineri și iubiți profesori!
